Cele mai mari trei studiouri de jocuri din România au avut o cifră de afaceri în 2018 de aproape 100 de milioane de euro (434,5 milioane de lei).

Ubisoft și-a crescut veniturile în 2018 cu 17,6% până la 227 de milioane de lei (47,9 milioane de euro), în timp ce profitul a urcat cu 14,5% la 11,8 milioane de lei (2,5 milioane de euro).

Celălalt mare studio de la noi, Electronic Arts, a avut o cifră de afaceri de 117,8 milioane de lei (24,8 milioane de euro) în 2018 (+17,6%), iar profitul a sărit la 11,8 milioane de lei (+42%).

Nu în ultimul rând, Amber, cel mai mare studio independent de gaming românesc, a avut o cifră de afaceri de 29,7 milioane de lei (6,2 milioane de euro) anul trecut (+38,7% față de 2017) și studioul a trecut de la pierderi nete de 2,9 milioane de lei la un profit net de 1,7 milioane de lei (0,35 milioane de euro).

Piața are nevoie de școli de dezvoltatori de jocuri

Industria dezvoltatoare de jocuri din România este în creștere, iar studiourile prosperă, însă ar putea să meargă și mai bine dacă sistemul de învățământ românesc ar putea pregăti viitori dezvoltatori de jocuri.

“Sunt roluri în game development pentru care nici măcar nu există vreo formă de învățământ de stat sau privată în România, ceea ce face foarte dificilă atragerea oamenilor”

Ana Pohrib, People Ops la Amber, lucrează în industria de jocuri din România încă din 2005. Ea a fost a opta angajată a Jamdat România, companie ce a fost achiziționată Electronic Arts în luna decembrie a acelui an, iar din decembrie 2014 se află la Amber Studio. În tot acest timp s-au schimbat multe în industria de gaming, tehnologiile pe care se lucrează, însă o constantă a rămas nevoia de oameni cu experiență și pasionați de gaming.

Ce fel de oameni caută studiourile de jocuri

Gamingul face parte din industria IT&C, domeniu care se bucură de un succes imens în România, dar se află la limita dintre IT și entertainment. Astfel, întotdeauna a fost o bătălie mare pe oameni de IT, dar și pe oameni creativi. “În gaming situația este și mai grea pentru că sistemul de învățământ nu pregătește oameni pentru această industrie”, spune Ana Pohrib, People Ops la Amber.

Ea menționează faptul că se găsesc foarte greu oameni pentru roluri precum game designer sau data analyst. “Penuria cea mai mare, în acest moment, este pe posturile de economy game designer, data analyst și programator de server”

Învățământul românesc nu pregătește oameni pentru astfel de joburi. Nu există o facultate sau o specializare la Politehnică sau Cibernetică pentru astfel de roluri. “În trecut, am învățat de la corporațiile venite în România, care aveau în organizația lor aceste roluri și au creat programe interne de training”, spune Ana Pohrib.

De fapt, pentru aceste noi roluri precum economy game designer se caută studenți la facultatea de CIbernetică sau la Matematică deoarece știu statistică și au un fond de cunoștiințe solid de Excel. “Noi putem să-i învățăm gaming. E mai greu să atragem oameni care au făcut analiză de date într-o bancă, de exemplu, pentru că nu-i interesează gamingul și este și mai dificilă adaptarea de la un domeniu de activitate la un altul”, este de părere Ana Pohrib.

Într-o oarecare măsură, aceste roluri se pot învăța cu ajutorul cursurilor și a altor resurse găsite pe internet, “pe de altă parte, studiul structurat organizat de o persoană cu experiență în domeniu este incomparabil”.

Lipsa de sprijin din partea autorităţilor, dar şi din cauza penuriei de dezvoltatori de jocuri video, studiourile se uită după oameni și în afara țării.

“Ne uităm la oameni din alte țări care au o expertiză pe care noi nu o găsim în România. Naționalitatea nu contează. Am avut un art director din India, am avut oameni din Croația, Republica Moldova, Grecia”.

Trebuie să vină oamenii de la minister să vadă studiourile de jocuri

Ce ar putea fi făcut în această situație? Amber propune programe în care angajatorii și universitățile să lucreze mai îndeaproape și să creeze programe pentru a învăța studenții game development. “Noi putem face doar workshop-uri. Ar fi bine să existe profesori specializați în materii actuale și aplicate”, explică Ana Pohrib.

O altă propunere a Amber este ca oamenii de la minister să vină să vadă studiourile de jocuri și “să vadă cât de serioasă este industria, cât de serioase sunt aceste business-uri și câți bani aduc la bugetul de stat prin contribuții, cât de mulți oameni lucrează în aceste companii și cât de mult cresc de la an la an”.

Mai multe companii realizează programe și workshop-uri destinate elevilor și studenților de câțiva ani de zile prin care încearcă să-i apropie de game development și să-i pregătească pentru viitoarele joburi. Unii dintre ei sunt atât de buni și de pasionați, încât se angajează din liceu. “Avem 350 de angajați și avem persoane de la 16 la 65 de ani”.

În Amber numărul femeilor este în procent de 20%, un procent încă mic comparativ cu alte industrii, însă acest număr crește. “Fetele încep să ocupe funcții importante, nu vorbim de roluri de shared services (HR, Legal etc), ci de roluri de game developer, manager sau lead game tester”, spune Ana Pohrib.

O urmă de speranță este reprezentată de tinerii care vin la workshop-uri de game development și “vin cu opinii, întrebări și cer explicații, ceea ce este bine atât pentru viitorul angajat, cât și pentru angajator. Ei sunt foarte doritori în a avea acces la aceste programe de internship”.