„Mergem mai departe” este noua noastră secțiune de pe start-up.ro în care vom discuta cu afacerile din România despre modul în care au fost afectate de coronavirus, cum li s-a schimbat afacerea, ce măsuri au luat, care sunt planurile lor și cum se reinventează. În acest proiect suntem susținuți de Banca Transilvania, partener al afacerilor din România, de la cele mai mici la cele mai mari, pentru a transmite mai departe soluțiile pentru mediul de afaceri.


Am aflat răspunsuri la aceste întrebări de la Dan Mihăescu, partener fondator în cadrul fondului de investiții GapMinder, unul dintre principalele vehicule investiționale la nivel local.

GapMinder este un fond de capital de risc de 40 de milioane de euro, care investește în companii de tehnologie create în România și Europa Centrală care cresc rapid la nivel internațional, aflate în faza de Seed sau Serie A. Partenerii GapMinder au o abordare directă ca investitori, ajutând companiile să crească prin consultanță strategică și implicare directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară.

Portofoliul GapMinder include companii precum FintechOS, TypingDNA, SmartDreamers, Deepstash, Frisbo. GapMinder este co-finanțat în majoritate prin Programul Operațional Competitivitate 2014 - 2020.

Urmăriți discuția noastră video sau puteți afla cum vede Dan Mihăescu, partener fondator GapMinder, segmentul investițiilor de tip venture capital în următoarea perioadă și cum va evolua economia țării noastre în următoarea perioadă.

Care sunt scenariile posibile pe care le vedeți pentru economie și investiții dacă pandemia continuă și/sau ia amploare?

Cred ca trebuie să păstrăm un echilibru între viziunea pe termen mediu și lung și ceea ce trebuie să facem pe termen scurt.

Atitudinea cea mai constructivă acum ar fi balansul între o atenție sporită pe termen scurt și optimism, pe termen lung.

Pe termen lung, ca și HighTech, este rezonabil să credem că lucrurile stau bine: o analiză făcută de Pitchbook arată că ecosistemul de startup-uri și VC-uri (venture capital) a crescut cu 620% din 2009 până acum, iar tehnologia a intrat profund în viața noastră de zi cu zi. Tehnologia nu poate fi privită doar ca un nice to have.

Pe termen scurt?

Din ce citesc în ultimele săptămâni, pare că noi toți am devenit experți în pandemie și în macroeconomie. De fapt, un singur lucru este sigur în acest moment legat de criza economică: încă nu știm cât vă dura și cât de adâncă va fi ...

Ce știm este că trăim cea mai agresivă cădere de PIB din istorie și știm foarte clar ce o generează: Lockdown. Sau frica, poate chiar panica, dată de faptul că singura soluție viabilă deocamdată pare să fie un lockdown orizontal (neselectiv / nediscriminatoriu pe clustere de populație). Iar lockdown-ul orizontal blochează o parte enormă din economie și o poate disrupe dramatic în doar câteva luni.

Cu alte cuvinte, în funcție de viteza cu care putem ieși din lockdown, modul gradual în care vom păstra distanțarea socială, precum și modul cum vom trata posibilele următoare lockdowns (să speram că mult mai chirurgical / orientat pe clustere de populație, monitorizări și o mai bună pregătire a sistemului medical), ei bine putem estima măcar durata, dacă nu și impactul crizei economice).

Deci scenarii posibile:

- Criza de tip formă V – pare încă posibilă, dacă apare destul de rapid un remediu care să încetinească răspândirea sau agravarea. Dar nu este realistă asumptia că un vaccin se poate obține în următoarele luni.

- Criza de tip U sau Nike Logo – pare probabilă, având în vedere o ieșire mai graduală din Lockdown și probabilitatea ca apariției unui vaccin să apară în termen mai lung

- Criza de tip W – are probabilitate scazută, dar nu poate fi neglijată

Puteți vedea analizele de la Goldman Sachs, JPMorgan, Deutsche Bank, McKinsey, Roland Berger în sensul acesta.

O estimare rezonabilă pare sa fie că această criză va dura undeva între 18-24 luni pentru sectorul high-tech, adică o idee mai puțin decât pentru alte industrii, și estimăm că va trece prin aceste patru faze:

  • Lockdown & distanțare socială: un trimestru (estimativ), posibil două trimestre quarters (incluzând un lock-out gradual);
  • Rebound: un trimestru (estimativ);
  • Recovery (recuperare): 3 -4 trimestre (estimativ);
  • Growth (creștere).

Noi, ca investitor instituțional în zona de start-ups, avem o strategie care se bazează pe o viziune pe termen mediu și lung. Aceasta a fost confirmată deja de succesul firmelor din portofoliu. Să nu uităm că avem firme care au crescut dramatic și au reușit să ridice printre cele mai mari runde de tip Seed și Serie A din CEE în 2019 și început de 2020. Ele continuă să crească în acest moment! Și sunt foarte bine capitalizate pentru a trece peste furtună și în scenarii mai dramatice. Ne așteptăm să fie printre campionii vizibili în perioada de rebound.

Ce impact va avea asupra GapMinder? Continuăm să facem ceea ce știm mai bine: stăm foarte aproape de companiile din portfoliu și le ajutam să treacă la „next level”, ceea ce acum înseamnă două lucruri:

- Să conștientizeze că pentru a-și crește business-ul trebuie mai întăi să fie în business. Cu alte cuvinte, principalul focus în perioada de lockdown este sustenabilitatea.

- Să urmeze viziunea cu care am pornit împreună la drum și să se pregătească pentru oportunitățile și condițiile favorabile pe care le vor avea în perioada de rebound și recovery.

La nivelul ecosistemului de startup-uri locale, vor continua să fie favorizate cele care au deja câțiva clienți activi în portofoliu sau care au semnat deja o rundă de finanțare.

Fundamentele de business nu s-au schimbat. Din contră - este foarte vizibil ce business-uri au un aport important, poate structural, în viață propriilor clienți, la fel cum este vizibil ceea ce este nice-to-have / non-esențial / din zona de confort.

Pe termen mediu, în faza de revenire a economiei, startup-urile vor avea mai multe oportunități și pentru că o parte dintre competitorii direcți nu vor mai fi pe piață, pentru că cererea pentru ce au ele de oferit vă crește și pentru că va fi mai ușor să atragă oameni valoroși în echipă.

Pe termen lung, este foarte probabil că startup-urile tech vor avea numai uși deschise. Tehnologia este deja o parte integranta din viata noastra.

De aceea ne așteptăm ca pe termen mediu și lung HighTech să fie pe un trend accelerat de creștere.

Ce impact credeți că va avea pandemia asupra posibilelor investiții? Ce decizii ați luat la nivel de fond? De ce?

Cum spuneam, avem o strategie validată de succesul înregistrat de companiile în care am investit. Schimbările pe care le facem în această perioadă sunt doar de ordin tactic, noi continuându-ne planul de scouting și de evaluare. Vom anunța și câteva investiții în perioada următoare.

În zona de pre-seed, am început, prin Techcelerator, batchul 4 de accelerare pentru care am rezervat până la 1 milion de euro pentru investiții în cele 9 companii selectate în schimbul unei cote din acțiuni. Cei din program au ocazia de a accesa și fonduri din partea TechAngels in baza parteneriatului dintre cele două entități.

În partea cea mai mare din fondul GapMinder, zona de Seed si Serie A, avem un pipeline foarte interesant de proiecte și vedem mulți antreprenori maturi în această zonă, capabili să lucreze și sub presiunea generată de lockdown, dar și cu o viziune curajoasă pentru rebound/recovery.

Ce așteptări aveți în acest moment de la fondatorii care iau legătura cu voi? S-a schimbat ceva la nivel de abordare a lor, a cerințelor voastre de la ei, a sumelor pe care sunteți dispuși să le oferiți de acum înainte?

În această perioadă ne concentrăm asupra companiilor cu care colaborăm deja și scopul nostru este de a le ajuta să își extindă perioada de sustenabilitate bazându-se pe cash-ul curent, plus cel generat. Eventuale runde de tip Bridge, dacă va fi cazul.

Analizăm împreună cu fiecare dintre acestea contextul actual și impactul specific asupra business-ului, ne gândim la ce poate face fiecare pentru a se menține pe linia de plutire și, de asemenea, cum să se pregătească pentru creșterile pe care le anticipăm pentru momentul revenirii la o nouă normalitate.

Referitor la antreprenorii cu care acum avem un contact inițial, sperăm să fie curajoși, maturi și foarte pragmatici în conversația cu noi. În momentul acesta sunt ingrediente esențiale pe lângă a avea un startup care folosește tehnologii super interesante și care în perioada de recovery este posibil să fie pe creștere accelerată.

Sumele pe care vrem să le investim au același ordin de magnitudine ca si pana acum. În general acțiunile noastre în această perioadă sunt de minimizare a riscului.

În ceea ce privește schimbările in abordarile antreprenorilor, da, putem vedea foarte ușor unele schimbări. Mai mult, putem observa acum care sunt cu adevărat maturi și puternici sau care doar au călărit valul perioadei anterioare.

În echipele de fondatori este și mai vizibilă diferența între cei care sunt antreprenori și cei care sunt mai degrabă „task-oriented”.

Mai observăm și alte schimbări. Este interesant că ecosistemele de startup-uri din diverse țări sunt, de fapt, interconectate cross-border. Și acest ecosistem de ecosisteme nu se oprește. De aceea există efecte clare de contagiune, la nivel de evaluări sau de termeni de investiții, care s-au balansat cu ceea ce se întâmplă la nivel macro.

Ca și exemple, vedem startup-uri din San Francisco care reușesc să ridice acum runde suficient de mari doar dacă sindicalizează între mai multe fonduri, agregând „buzunare adânci” pentru perioada următoare, precum și evaluări care au scăzut cu 30%-50% în doar 3 săptămâni. De asemenea, unul dintre cele mai fierbinti subiecte în conversații este cel al „run-way”, distanța până la viitoare runde de investiții sau viitoare momente de break-even.

Observăm și noi primele ajustări în ecosistemul din România. Este un semn de maturizare.

Cum ar trebui să vă abordeze fondatorii acum?

Ca și până acum. Trăim în era digitală și lucrăm cu companii avansate din această sferă, așa că multe dintre interacțiuni se desfășurau oricum online sau remote. Într-o primă etapă, conform flow-ului normal pentru startup-urile care căută finanțare, trebuie să ne trimită un pitch deck via e-mail și de acolo preluăm discuțiile.

Despre modele de pitching: pentru cei care interacționează prima dată cu un VC recomand să verifice modelele de pe site-ul www.techcelerator.ro sau alte modele similare. Sunt foarte multe astfel de modele disponibile online.

Care ar fi măsurile pe care considerați că ar trebui să le ia Guvernul în următoarea perioadă pentru a atenua efectele negative ale coronavirusului asupra activității startup-urilor?

Pare că, de fapt, suntem forțați de lockdown și distanțarea socială să digitalizăm dramatic modul nostru de a funcționa ca societate, ca economie. Mediul privat funcționează în general ok, pentru că aici digitalizarea chiar este substanțială. Este o oportunitate enormă să se accelereze digitalizarea la nivel național, cu efecte benefice pe termen lung.

Să nu uitam că pe termen mediu vor fi winners & loosers ai acestei crize! Și dacă nu o vom face, nu vom fi competitivi în comparație cu toate națiunile care fac asta cu piciorul pe accelerație.

Revenind la startup-uri, ne-am bucura în primul rând dacă autoritățile ar analiza cu atenție o parte dintre soluțiile tech oferite de startup-urile locale și le-ar implementa în zonele care au o nevoie critică de acestea. Fie că vorbim de soluții medicale, financiare, EduTech, de cybersecurity sau generic, de unele digitale.

V-ați implicat în campanii / inițiative de susținere pentru lupta împotriva efectelor coronavirus?

Da, prin intermediul Techcelerator am lansat inițiativa Tech Startups United căreia i s-au alăturat zeci de startup-uri tech din România care doresc să contribuie cu soluții ce pot fi utile sistemului medical, companiilor, IMM-urilor și altor instituții în căutare de soluții digitale pentru a-și continua activitatea economică în această perioadă. Câteva dintre aceste startup-uri fac parte din cohortele anterioare ale Techcelerator precum XVision și Medicai, din zona MedTech, care au primit investiții de la noi în cadrul rundelor anterioare ale programului de accelerare.

Un exemplu legat direct de reactia la COVID-19 este XVision, care este folosit pentru a asista diagnosticarea afecțiunilor pneumologice bazată pe radiografii folosind Artificial Intelligence. Este implementat deja la Spitalul Județean Timișoara și la Spitalul de Pneumologie Nasta din București. În Timișoara este inclus în protocolul de triaj a cazurilor mai avansate de COVID-19 care au manifestări tipice. Are o tehnologie care poate fi folosită ușor și de medici din alte spitale, în același scop.