Lectură de 13 min
Mihai Meșteru: Pe parcursul studiilor mi-am dat seama că ingineria te învață să folosești matematica și fizica pentru a rezolva probleme reale, iar asta mi s-a părut foarte frumos.
Români din lume este seria editorială start-up.ro dedicată antreprenorilor români din străinătate, celor care sunt angajați la marile companii care schimbă lumea, cercetătorilor, tuturor românilor care vor mai mult și fac mai bine. Știi un asemenea român? Scrie-ne pe hello@start-up.ro.
Astăzi, Mihai conduce din Londra o echipă de nouă persoane și își împarte timpul între rolul de CEO, dezvoltarea companiei și partea tehnică a produsului. Totuși, atunci când este întrebat de unde este, răspunsul nu încape într-o singură țară.
„Crescând în Irlanda, între prieteni eram mereu «românul», iar în România eram «irlandezul». Cred că într-o lume atât de globalizată nu trebuie să fii dintr-un singur loc - și, sincer, asta este din ce în ce mai comun. Sunt cine sunt pentru că am crescut cu părinți români, într-o țară care mi-a dat altfel de reflexe”, a spus Mihai Meșteru, fondator și CEO al siliXon, într-un interviu pentru rubrica Români din lume.
Deși a trăit în România doar pentru o perioadă scurtă, în copilărie, Mihai s-a întors aproape în fiecare an în țară. Odată cu facultatea și apoi cu dezvoltarea startup-ului, vizitele au devenit mai rare, însă a păstrat legătura cu bunica sa și cu prietenii din România.
„Cele mai puternice amintiri sunt verile la bunica, mâncarea multă, casa plină de lume și timpul petrecut la țară cu familia. Deși am trăit în România numai când eram copil, cu bunicii, județul Neamț reprezintă o parte din mine și mi-a oferit abilitatea de a privi lucrurile atât dintr-o perspectivă est-europeană, cât și dintr-una vestică.”
Sentimentul că aparține simultan ambelor lumi, dar nu în totalitate uneia dintre ele, l-a însoțit mai ales în adolescență. În Irlanda era copilul al cărui nume nu era pronunțat corect, iar în România era tânărul care vorbea româna cu accent și nu înțelegea întotdeauna glumele celor din jur.
„Am simțit constant că sunt prea român pentru Irlanda și prea irlandez pentru România, dar mai ales în adolescență. În Irlanda eram copilul cu numele pe care nimeni nu-l pronunța corect, iar în România eram cel care vorbea româna cu accent și nu înțelegea toate glumele. Am simțit asta mai ales atunci când părinții m-au înscris într-o tabără de artă.”
Din cultura românească Mihai a preluat etica muncii și dorința de a se dezvolta pe cont propriu. Irlanda i-a oferit, în schimb, un stil mai relaxat de a comunica, umorul și capacitatea de a nu se lua întotdeauna prea în serios.
„Într-un startup ai nevoie de amândouă”, a punctat Mihai.
_.png)
Mihai a crescut într-o familie în care educația ocupa un loc central. Părinții săi plecaseră din România pentru a le putea oferi copiilor mai multe oportunități și au muncit pentru ca aceștia să aibă o copilărie cât mai bună.
„Am crescut într-o casă în care educația era cel mai important lucru. Părinții mei plecaseră din România ca să ne ofere mai multe oportunități în Irlanda și au muncit extrem de mult pentru a ne asigura o copilărie cât mai bună. De la ei am învățat cât de importante sunt educația și etica muncii.”
Interesul pentru știință și tehnologie a apărut devreme. În sufrageria familiei erau aproape mereu deschise Discovery Channel sau Science Channel, iar părinții îi cumpărau truse de chimie și kituri de inginerie care îi alimentau curiozitatea.
Când a trebuit să aleagă ce va studia, Mihai a oscilat între inginerie, informatică și medicină. A ales programul general de inginerie de la Trinity College Dublin pentru că îi oferea flexibilitatea de a explora mai multe domenii și pentru că fizica și chimia se numărau printre materiile sale preferate.
„Pe parcursul studiilor mi-am dat seama că ingineria te învață să folosești matematica și fizica pentru a rezolva probleme reale, iar asta mi s-a părut foarte frumos.”
Direcția sa profesională a devenit mai clară în anul al doilea de facultate, când a întâlnit un profesor de electronică ce i-a schimbat perspectiva asupra domeniului. Dacă în liceu fusese mai atras de mecanică, la Trinity a început să înțeleagă logica din spatele circuitelor.
„Profesorul mi-a arătat că electronica este un fel de magie: nu poți „vedea” electronii deplasându-se printr-un circuit, dar le poți observa efectele. Mi-a arătat că proiectarea și construirea circuitelor sunt, de fapt, foarte metodice: adaugi componente ca într-un puzzle sau într-un set Lego și, după destulă matematică, ajungi să construiești ceva care funcționează.”
Privind în urmă, Mihai a spus că ar fi început mai devreme să dezvolte proiecte proprii, fără să aștepte momentul în care ar fi simțit că știe suficient.
„Văd acum, mai ales odată cu dezvoltarea AI-ului, că studenții își petrec verile construind proiecte proprii, ceea ce mi se pare mult mai important decât notele.”
După studiile de la Trinity College Dublin, Mihai a obținut o bursă pentru un masterat în inginerie electrică la Cambridge. Tema de cercetare urmărea utilizarea supraconductorilor în centrele de date, iar el își dorea în mod special un program axat pe cercetare.
Înainte să se mute, Mihai voia să afle dacă i se potrivește mai bine mediul academic sau lumea startup-urilor. S-a înscris astfel la mai multe programe, inclusiv la un incubator din Cambridge. Acolo a început povestea siliXon și tot acolo a descoperit ecosistemul antreprenorial britanic.
„Am avut norocul să câștig o bursă pentru a urma un masterat în inginerie electrică la Cambridge. Înainte să mă mut, voiam să descopăr ce mi se potrivește mai bine: mediul academic sau lumea startup-urilor. M-am înscris la mai multe programe, printre care și un incubator din Cambridge. Acolo a luat naștere siliXon și tot acolo am avut șansa să descopăr ecosistemul antreprenorial din UK.”
Ideea companiei a pornit însă dintr-o experiență profesională anterioară. Mihai lucrase pentru o companie care proiecta produse electronice și observase cât de greoi și de manual era procesul de proiectare a plăcilor cu circuite imprimate, cunoscute drept PCB-uri.
Inginerii pierdeau mult timp cu sarcini repetitive, de la alegerea componentelor și verificarea documentației tehnice până la rutarea unor circuite asemănătoare celor construite deja de nenumărate ori.
„În software au apărut foarte multe instrumente noi în ultimii zece ani, în timp ce industria hardware încă folosește unelte concepute în anii 1990. Când mi-am dat seama că modelele AI ar putea prelua munca repetitivă, întrebarea nu mai era „merită?”, ci „de ce nu face deja cineva asta?”.”
Produsul siliXon a fost gândit inițial pentru inginerii hardware și echipele care proiectează zilnic PCB-uri (n.red. Printed Circuit Board este o placă cu circuite imprimate pe care sunt montate și conectate componentele electronice ale unui dispozitiv). Direcția s-a schimbat însă după participarea echipei la un hackathon din Cambridge și după mai multe discuții cu ingineri din rețeaua fondatorilor.
Echipa a început să se întrebe dacă tehnologia ar putea permite și oamenilor fără ani de pregătire tehnică să construiască un circuit util. Astăzi, siliXon se adresează startup-urilor, pasionaților de electronică, elevilor și studenților care vor să transforme o idee într-un produs fizic.
„Odată cu avansul AI-ului, ne-am schimbat perspectiva: ne-am întrebat dacă le-am putea permite oamenilor să construiască un circuit util fără să petreacă foarte mult timp învățând toate detaliile tehnice. Acum construim pentru startup-uri, pasionați de electronică și elevi sau studenți, pentru oamenii care vor să creeze. Cu siliXon, aproape oricine poate proiecta un PCB în câteva minute”, a explicat Mihai.
Pentru o persoană fără pregătire în inginerie, experiența ar trebui să fie asemănătoare unei conversații. Utilizatorul descrie în limbaj obișnuit obiectul pe care vrea să îl construiască, iar platforma generează proiectul electronic necesar.
„Îi spui ce vrei în limbaj normal: Fă-mi un circuit care îmi poate uda florile automat. Și primești designul: componentele alese, schema, plasarea și rutarea. Apoi poți trimite proiectul la o fabrică și placa îți ajunge acasă. Este cam ca diferența dintre a desena o casă cu rigla și a-i spune unui arhitect ce vrei. Placa rezultată este reală, o poți trimite la fabricat și îți vine acasă. Deși AI-ul reprezintă numai o parte din serviciul siliXon, este una extrem de importantă.”
Una dintre cele mai dificile etape din construirea companiei a fost atragerea rundei pre-seed. Mihai a trecut prin zeci de întâlniri cu investitori și a primit numeroase refuzuri, uneori după săptămâni de conversații care păreau să avanseze în direcția potrivită.
„Partea grea nu este „nu”-ul în sine, ci faptul că vine după săptămâni de conversații în care totul pare că merge bine. După o perioadă lungă în care nu se mișcă nimic, începi să te întrebi dacă problema este pitch-ul, momentul sau chiar ideea. Când nu ai nimic în mână, este greu să vezi și partea bună”, a spus Mihai.
El a adăugat că a încercat să trateze fiecare refuz ca pe o informație care putea ajuta echipa să își îmbunătățească abordarea, nu ca pe un verdict asupra companiei. După primul răspuns pozitiv, spune el, procesul a început să avanseze mult mai repede.
siliXon a primit o investiție pre-seed în valoare de 1,5 milioane de euro în urmă cu aproximativ trei luni.
Primul semn că siliXon nu mai era doar un proiect universitar nu a venit însă de la un investitor sau de la un client, ci de la o persoană care a decis să se alăture echipei.
„Am avut câțiva testeri care ne-au oferit feedback pozitiv, dar semnul real a fost primul angajat: un intern care a vrut să facă electronică împreună cu noi. Faptul că o persoană din afară a ales să ni se alăture ne-a arătat că facem ceva interesant și că nu mai suntem doar noi, cofondatorii, spunându-ne unul altuia că ideea este bună. Din acel moment am început să ne purtăm ca o companie, nu ca un proiect.”
Mihai a descris ecosistemul britanic de startup-uri drept deschis și surprinzător de accesibil. Fondatorii, investitorii și mentorii răspund la mesaje, iar întâlnirile pot porni de la o conversație la cafea sau de la unul dintre numeroasele evenimente organizate în marile centre antreprenoriale.
„După părerea mea, UK este cel mai interesant loc din Europa în care să intri în lumea startup-urilor. În același timp, cultura este mai reținută decât cea americană: ambiția se exprimă mai discret, iar entuziasmul este „interesting”, nu „amazing”. Înveți repede să citești printre rânduri.”
Una dintre lecțiile primite în relația cu investitorii și mentorii a fost că fondatorii trebuie să ceară direct ajutorul de care au nevoie. Mihai presupunea inițial că profesioniștii cu experiență nu vor avea timp pentru un student care venea doar cu o idee, însă realitatea a fost diferită.
„Cei mai buni sunt cei care răspund cel mai repede. Cealaltă surpriză a fost că oamenii cei mai utili nu sunt cei care îți dau răspunsuri, ci cei care îți pun întrebarea la care nu voiai să te gândești.”
Cambridge a oferit companiei o densitate ridicată de cercetători, specialiști în deep-tech și ingineri care înțelegeau rapid dificultatea produsului.
„Dezavantajul e că e un oraș mic, cu mai puțin talent comercial, mai puțină viteză și un cost de viață care nu are nicio legătură cu dimensiunea orașului.”
Din aceste motive, echipa siliXon s-a mutat la Londra.
„Cambridge a fost locul potrivit ca să începem, Londra este locul potrivit ca să creștem. Ritmul Londrei este cu totul diferit: sunt mult mai multe evenimente, ecosistemul este mai dezvoltat și întâlnești oameni extrem de talentați din întreaga lume. Pentru mine, Londra este unul dintre cele mai interesante locuri din lume în care să-ți construiești startup-ul încă de la început.”
Când revine în România, Mihai observă mai ales diferența dintre țara de astăzi, cea pe care și-o amintește din copilărie și România despre care îi povesteau părinții.
„Văd o țară care a evoluat enorm și o economie care începe să concureze la nivel global, mai ales prin oamenii ei. România încă are multe de îmbunătățit, dar are și un potențial enorm, în special în rândul tinerilor, pe care cei din interior uneori nu îl mai văd la fel de clar.”
Urmărește în special companiile românești din deep-tech și hardware și a discutat cu mai mulți fondatori care încearcă să se dezvolte și prin ecosistemul londonez. Pentru el, UiPath rămâne compania care a schimbat percepția antreprenorilor români asupra dimensiunii la care pot ajunge pornind din București.
„Îmi plac mai mult companiile care construiesc lucruri grele decât cele care copiază un model care merge deja în altă parte.”
Deși siliXon este stabilit la Londra și nu are momentan dimensiunea necesară pentru a deschide un al doilea sediu, Mihai nu exclude colaborarea cu echipe din România. Din punct de vedere strategic, următoarea prezență internațională a companiei ar urma să fie, cel mai probabil, în Statele Unite.
„Talentul românesc în inginerie este serios subevaluat față de ceea ce poate livra. Deocamdată suntem prea mici ca să deschidem un al doilea sediu, dar aș fi deschis unei colaborări cu o echipă din România.”
Mihai consideră că România are mulți specialiști tehnici buni, dar nu suficiente companii în care aceștia să poată construi produse proprii și să aibă o miză reală în evoluția lor. O parte pleacă din țară, iar alții ajung să lucreze în outsourcing, contribuind la produsele dezvoltate de companii din alte piețe.
„Problema nu este lipsa talentului, ci numărul redus de locuri în care acești oameni pot avea o miză reală în ceea ce construiesc. Contează și sprijinul pe care îl pot oferi guvernul și, mai ales, ecosistemul antreprenorial din România.”
O altă diferență pe care o observă între Europa de Est și Marea Britanie este relația cu riscul și eșecul. În România tinerii sunt încurajați să își găsească un loc de muncă într-o companie bună și să muncească, însă antreprenoriatul nu este încă prezentat la fel de des drept o opțiune firească, a spus Mihai.
„Mulți se gândesc mai întâi la cel mai rău scenariu: Dacă eșuez, ce va spune familia?. Eșecul încă poartă un anumit stigmat în Est, în timp ce în UK este mai acceptat: încerci din nou. Pe măsură ce vor apărea mai multe companii românești de produs și mai multe exemple locale de succes, această mentalitate va începe să se schimbe firesc.”
Dacă ar putea aduce un singur lucru din Irlanda în România, Mihai ar alege curajul de a-ți asuma riscuri, nu sub forma bravadei, ci ca normalitate a încercării unei idei care ar putea să nu funcționeze. În direcția opusă, ar duce ospitalitatea românească.
„Felul în care ești primit în casa cuiva în România nu prea are echivalent.”
siliXon are în prezent o echipă de nouă persoane, iar zilele lui Mihai se împart între responsabilitățile de CEO și munca tehnică. Diminețile sunt dedicate, de regulă, e-mailurilor și administrării companiei, iar perioadele mai liniștite îi permit să revină la design, programare și evaluarea muncii realizate de echipă.
„În realitate, nu există o zi obișnuită. În ultima perioadă, marketingul și creșterea companiei îmi ocupă o mare parte din timp. Cu cât echipa crește, cu atât ajung să lucrez mai puțin direct la produs, din păcate.”
În afara startup-ului, Mihai încearcă să descopere Londra și restul Marii Britanii. Merge la sală, practică canotajul și învață limbi străine pe care să le folosească în călătorii.
„Mă consider un „nerd”, așa că îmi place să mă joc pe PC și să merg la evenimente pentru pasionații de tehnologie din Londra. În ultima vreme au apărut multe evenimente dedicate electronicii (...).”
siliXon organizează, la rândul său, întâlniri dedicate comunității locale de hardware. Participanții discută despre proiectele dezvoltate în timpul liber cu tehnologii precum Arduino, ESP32 și Raspberry Pi și au ocazia să cunoască startup-uri londoneze din domeniu.
„Este important să te menții în formă într-un rol atât de solicitant din punct de vedere mental. În Londra sunt multe de făcut în fiecare zi, mai ales în weekend.”
Dacă ar putea vorbi cu adolescentul Mihai, care încerca să își găsească locul între Irlanda și România, i-ar spune că faptul că nu se potrivește perfect într-o singură categorie nu este o problemă pe care trebuie să o rezolve.
„Ca adolescent, este important să simți că faci parte dintr-o comunitate și este normal să te frământe faptul că nu-ți găsești locul. Acum însă înțeleg că această identitate mixtă este un mare avantaj, pe care îl folosesc în fiecare zi. Toate lucrurile pentru care încercai atunci să te scuzi sunt exact cele care te fac util acum.”
Iar „acasă” nu înseamnă, pentru Mihai, un singur punct pe hartă. Este alcătuit din oamenii și locurile care i-au construit identitatea: familia din Irlanda, rădăcinile din România și compania pe care o dezvoltă în Marea Britanie.
„Este greu de spus, pentru că mă simt împărțit între mai multe locuri. Acasă este Irlanda, unde sunt părinții mei, casa bunicii din Neamț, dar și biroul din Londra, unde este echipa.”
Pasionată de idei de business și de oamenii din spatele lor, vede în fiecare startup o poveste care merită spusă și care poate deveni inspirație pentru alții. De peste 8 ani scrie despre antreprenoriatul românesc, ecosistemul de startup-uri și investiții, urmărind cum ideile bune cresc, se validează și se transformă în businessuri cu impact.
Te-ar putea interesa si urmatoarele:
Alexandra Ciornei
