Oana Coșman
În afara știrilor despre evoluția pandemiei de coronavirus, primele pagini ale ziarelor și site-urilor din toată lumea au fost pline de informații privind reușitele lui Elon Musk – vorbim despre lansarea primei misiuni SpaceX, alături de NASA, care a dus doi astronauți la Stația Spațială Internațională – sau despre planurile sale demne de filme SF.
Elon Musk și-a prezentat planurile și a oferit primele detalii despre ceea ce face Neuralink încă din vara anului trecut, după ce, în 2017 anunța, punând capăt unui șir nesfârșit de zvonuri, că strânsese și vreo 27 de milioane de dolari de la investitori pentru a putea lucra nestingherit la acest proiect.
Demonstrația Neuralink
Pe 29 august 2020, într-o prezentare care ne-a adus puțin aminte de show-ul pe care-l făcea Steve Jobs când prezenta vreun nou produs Apple, Elon Musk a adus-o în fața omenirii pe Gertrude: unul dintre cei trei porci cărora echipa Neuralink le-a implantat un prototip al microcipului (până la momentul prezentării, Gertrude purta acest cip de două luni). Echipa Neuralink a ales să facă acest test pe porci, înainte de a începe testările pe oameni cândva spre finalul acestui an, dacă primesc aprobarea FDA, pentru că acestea animale au un ADN foarte asemănător cu cel al oamenilor.
Microcipul, de mărimea unei monede (diametru de 23 mm și 8 mm grosime), are niște fire foarte mici care sunt legate de zonele creierului responsabile pentru mișcare și simțuri. Prototipul doar citește semnalele cerebrale pe care le transmite, în timp real, pe un monitor.
Cu ajutorul unui robot special, acest cip, care are 1.024 de electrozi foarte subțiri, a fost implantat în capul porcilor. Acești pini au penetrat stratul superior al creierului și au detectat implusurile electrice ale celulelor nervoase. În demonstrația lui Musk, cipul implantat în Gertrude trimitea semnale wireless care arătau activitatea neuronală din zona râtului în momentele în care ea căuta mâncare.
În 2017 Musk vorbea despre ceea ce ar putea ajunge să facă Neuralink precizând faptul că respectiva conexiune între creier și computere ar facilita atât download-ul, cât și upload-ul de informații de la și către creier. Astfel de implanturi, nu atât de dezvoltate, sunt folosite pentru ameliorarea efectelor bolii Parkinson, epilepsiei și alte maladii neurodegenerative.
În timpul demonstrației de la finalul lui august, Musk a comparat cipul cu ”un ceas Fitbit pe care-l aveți în interiorul capului”.
Primii pași pe un drum foarte lung
Ne-am dorit să ne dăm seama ce înseamnă prezentarea de acum a lui Musk și momentul în care a ajuns dezvoltarea neuralink pentru viitorul medicinei, dar și al tehnologiei, și am stat de vorbă cu trei fondatori de startup-uri românești cu activități în domeniul medical.
Zaki Milhem (medic și fondator al startup-ului WakeZ) ne spune că Neuralink este un implant cerebral care, în următorii ani, va constitui o adevărată interfață între om și tehnologie, permițând o comunicare bilaterală cu gadget-urile viitorului. Totuși, pentru că nu cunoaștem exact modul de funcționare, din motive de protecție a proprietății intelectuale, Zaki este convins că acesta se poate deduce până la un punct.
”Creierul este format din neuroni, cu o arhitectură și o dispoziție specifice, diverse zone ale creierului îndeplinind diverse funcții (mișcare, senzații, amintiri etc.). Neuronii sunt interconectați prin sinapse. Putem defini sinapsele că microspații libere între structuri din doi neuroni diferiți. Pentru a interacționa doi sau mai mulți neuroni, este nevoie de eliberarea unor neuromediatori în fanta sinaptică, precum noradrenaliă, dopamină, serotonină sau GABA. Acest proces fizico-chimic complex dă naștere unei “scântei”, adică a potențialului de acțiune. Potențialul de acțiune este o diferența de sarcina electrică, sau un “impuls”, care se transmite de-a lungul unui neuron, prin corp și prelungiri, până la un neuron următor sau, în final, la un organ executor”, ne explică Zaki.
El mai spune că, la acest moment putem deduce că ”Neuralink, implantat fiind în regiuni specifice ale creierului, și cu o armată de neurobiologi care lucrează la dezvoltare, a descifrat o parte din semnificațiile potențialelor de acțiune de la nivel cerebral. În mod ideal, în timp, aceste semnificații vor deveni tot mai specifice, bazat pe achiziția de seturi mari de date și pe puterea de procesare oferită de ultimele progrese tehnologice. Vom putea obține funcții de tipul “thought-to-text” sau să reproducem scene din filme că Matrix sau Limitless, unde învățarea este o formalitate, dar doar când nivelul de granularitate ne va putea permite să identificăm semnificația potențialelor de acțiune dintr-un singur neuron, sau dintr-un grup mic de neuroni”.
Totuși, din punctul său de vedere, mai este o cale lungă până la acest nivel tehnologic. ”Putem doar să ne bucurăm de primii pași în această direcție, un vis apărut probabil odată cu primul computer”, adaugă el și oferă un alt exemplu de reușită în acest sens, care însă a trecut prea puțin observată.
”Propun ca, în mijlocul acestui hype incredibil din mass-media globală, să nu uităm de alți oameni care dezvoltă produse similare, în lipsa unor investiții de 160 miliarde de dolari. Newton Howard, profesor la Universitatea Oxford și MIT a dezvoltat și patentat în ultimul deceniu un cip implantabil, menit să ajute oamenii cu boli neurodegenerative, de exemplu Parkinson”, afirmă Zaki.
Potențial, dar și limitări
De aceeași părere, că a fost mai mult o prezentare-spectacol din partea lui Musk, este și Ștefan Iarca, cofondatorul startup-ului XVision.
”Consider că demonstrația făcută de Neuralink e un pas important făcut în direcția punerii în practică a cunoștințelor pe care umanitatea le are în neurostiință”, spune Ștefan, adăugând faptul că nu crede că suntem aproape de punctul în care tehnologia dezvoltată de Neuralink să fie benefică pacienților.
”Prezentarea făcută de aceștia a fost ‘flashy’ din punct de vedere al demonstrației produsului, dar a arătat și limitările pe care tehnologia le are în momentul de față”, afirmă Ștefan.
Înainte și după Neuralink
La rândul său, Dr. Ion Gheorghe Petrovai, cofondatorul FreshBlood HealthTech, consideră că Neuralink pare calea prin care Elon Musk vrea să schimbe modul în care ne trăim viața mai fundamental decât a schimbat-o cu PayPal, Space X sau Tesla, și se adresează foarte personal celor care vor fi dispuși să folosească această tehnologie pentru a-și compensa dizabilități sau pentru a-și augmenta abilități (înlocuind, astfel, unele industrii în proces).
”Șansa medicinei este că e prima stație pe acest drum complicat, așa cum a fost piață în care Tesla Roadster a făcut furori acum 12 ani. Și Elon știe să execute proiecte complexe și a prezentat cu neurochirurgul lângă el, pentru că Deep Brain Stimulation există că tehnică de 60 de ani, dar a ajuns la doar 150.000 de pacienți pentru că nu o recomandau destul neurologii și nu o făceau destul neurochirurgii. Și în cazul asta “there will be a robot for that” ca să fie ceva implementabil pe scară largă și cât mai rapid”.
Ion Gheorghe Petrovai este convins că, așa cum au avut nevoie transporturile spațiale, energia și domeniul auto de un tip ca Musk, așa și neurologia, psihiatria, recuperarea medicală și medicină în ansamblul ei s-ar putea să aibă o perioadă înainte de Neuralink și după Neuralink.
”Să nu uităm că Coca Cola a plecat din farmacie ca să cucerească lumea, iar fulgii de porumb Kellog’s din sanatoriu. Partea cea mai bună pentru ecosistem este că medicii vor fi mai deschiși și startup-urile din sănătate tot mai curajoase, ceea ce va accelerara acceptarea inovației în sănătate la nivel mondial”, concluzionează acesta.
Ceea ce-și dorește Musk prin Neuralink, înainte de a ajunge să vorbim despre fuziunea dintre oameni și inteligența artficială, este de le oferi pacienților care au leziuni ale măduvei sau suferă de boli neurodegenerative să ducă o viață cât mai aproape de normal cu ajutorul tehnologiei. De exemplu, fondatorul Neuralink este convins că, într-o bună zi, implantul său va putea ajuta persoanele paralizate să-și controleze smartphone-urile sau computerele cu puterea minții.
