Uniunea Europeană publică în mod constant rapoarte privind inovarea la nivel european. Ediția din 2021 a schimbat un pic modul de raportare, dar datele sunt bazate pe cifre și sondaje din 2018, 2019 și puțin din 2020.

Inovarea la nivel european a crescut cu 12,5% din 2014. România e numit „emerging innovator”, adică în creștere, dar rămâne pe 27 din 27. Cinci țări europene au crescut cu 25 de puncte procentuale, adică Cipru, Estonia, Grecia, Italia și Lituania. Liderii europeni sunt Suedia, Finlanda, Danemarca și Belgia.

Raportul are 30 de indicatori pe 4 piloni care analizează performanța în materie de inovare. România are aspecte unde stă bine, dar și aspecte unde suntem la capătul clasamentului sau nu raportăm nimic, ceea ce arată o lipsă în culegerea de date.

Conform tabloului de bord România stă bine în domenii precum Sales Impact, Digitalizare și Sustenabilitate de mediu. Primii 3 indicatori includ exportul de bunuri high tech de mare valoare, penetrarea internetului de mare viteză și nivelul de investiții de tip venture capital.

Cifrele de mai jos trebuie înțelese în raportul cu media europeană. Cu cât cifra e mai mare cu atât e mai bine. Dacă e mică, stăm prost. Dacă e zero, e posibil să nu existe nici măcar raportare pe acest subiect.

Capitolele bune pentru România și unde stăm prost

Internetul de mare viteză ne oferă un scor bun la digitalizare, pentru că avem un broadband de mare viteză, dar suntem într-un punct de cotitură când tehnologiile se schimbă și trecem spre 5G, deci trebuie să ne menținem acest avantaj.

Cu toate acestea, dacă obținem 100 din 100 relativ față de UE la viteză de internet, avem doar 4,5 la competențele digitale ale oamenilor, un aspect care trebuie profund îmbunătățit.

De asemenea, la nivelul investițiilor de tip venture capital, am văzut în ultimii ani o evoluție foarte bună în România, cu apariția mai multor fonduri ce se bazează pe susținerea Băncii Europene de Investiții. Așadar, la capitolul Finance and Support acest lucru ne ridică, pentru că avem un scor de 72,6 raportat la media UE. Dar scădem mult în alte aspecte ale capitolului.

De exemplu, la cheltuieli pe cercetare și dezvoltare în domeniul public avem doar 3,6, iar la suportul guvernamental pentru afacerile care fac cercetare și dezvoltare avem doar 12,5.

În ceea ce privește capitolul Sales Impacts, ce analizează vânzarea bunurilor, la exportul bunurilor tehnologie inovatoare avem o medie de 100,8 față de cea europeană, acest lucru bazându-se și pe domenii unde investesc firmele românești de tehnologie, dar și pe zone cum ar fi automotive, unde avem companii străine cu sedii locale. În plus, avem o medie de 72,4 la vânzarea de bunuri inovatoare și 61,3 la exportul de servicii cu valoare adăugată.

Stăm foarte slab însă la nivelul resurselor umane conform raportului. Avem doar o medie de 4 când vine vorba de învățarea continuă, doar 10,9 când vine vorba de educație terțiară și doar 22,1 când vine vorba de absolvenți de doctorat.

Un alt domeniu unde inovația scade e cel care se numește „Firm investments” și care ține de investiția în cercetare și inovare. Nu raportăm nimic când vine vorba de inovarea ce nu ține vorba de cercetare și development, adică inovarea de proces în companii, iar la cheltuieli de inovare pe cap de angajat avem doar 6,3.

Poți vedea raportul complet la finalul articolului sau direct la acest link.

Am discutat cu Oana Craioveanu, consilier la Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării despre soluțiile pentru a nu mai fi pe ultimul loc în Europa, despre planurile Ministerului și cum poate susține mediul public sectorul privat, dar și invers.

Oana Craioveanu: Cum trebuie să înțelegem raportul

„Suntem pe locul 27 din 27. Există unele lucruri noi. E prima oară când s-a schimbat cadrul de măsurare. E un mod diferit de a se calcula acești indicatori. Sunt 30 de indicatori pe 4 piloni. Și accepțiunea Europei este constant în schimbare. E bine să înțelegem fiecare indicator în parte”, spune Oana Craioveanu.

Am spus de faptul că stăm bine la digitalizare, dar doar din prisma vitezei de internet. „Pe acest prim calup, România stă foarte bine la digitalizare, din prisma unui indicator, cel de penetrare broadband. Avem o moștenire bună din punct de vedere infrastructură. Chiar și moștenirea asta trebuie să vedem cum o ducem mai departe prin 5G. E un punct forte, dar nu putem să ne bazăm pe el, pentru că se schimbă tehnologia”, explică Oana Craioveanu.

Când vine vorba de ce ne dă în jos la digitalizare, lucrurile sunt complicate și au nevoie de muncă.

„Al doilea indicator e cel la care trebuie să lucrăm cel mai mult. E cel care ține de competențele digitale. Avem cel mai mult spațiu și nevoie să creștem. Stăm cel mai prost. Fie că vorbim de funcționari publici, oameni de business și cetățeni am înțeles de ce e nevoie să le creștem”, spune aceasta.

Competențe digitale - de ce stăm prost și cum le creștem?

Competențele digitale analizate în raport sunt cele de bază. Adică oamenii să știe să trimită un mail, să citească presa online și practic să se descurce pe internet. Oana Craioveanu a explicat câteva planuri ale ministerului, multe dintre ele incluse în PNRR.

„Ne propunem până la final de 2026 să creștem competențele digitale pentru 30.000 de funcționari publici. Asta înseamnă 20% dintre ei. Competențele digitale sunt gândite să ajungă și în mediile rurale. Există un proiect bine gândit să ajungă în mediile rurale prin transformarea bibliotecilor în hub-uri de dezvoltare pentru comunitate. Obiectivul este de diseminare până la 100.000 de oameni”, a spus aceasta.

Un alt obiectiv e cel de a aduce competențe digitale înalte în IMM-uri, adică cele ce țin de blockchain, inteligență artificială sau Cloud pentru angajații IMM-urilor. Scopul Ministerului e de a face training pentru 250.000 de angajați din România.

Motivul pentru acest ultim obiectiv e multiplu. Digitalizarea IMM-urilor are două direcții din prisma Ministerului. IMM-urile au nevoie de competențe noi, de schimbarea sistemelor tehnologice și migrarea în Cloud, dar avem nevoie și de mai multe startup-uri inovatoare.

„Lucrurile acestea nu sunt foarte separate precum pare. Mulți pornesc dintr-un complet alt domeniu, pornesc dintr-un business de agricultură și-și dau seama că pot crea un marketplace. Ei trebuie susținuți separat. De aici ideea de a aduce aceste cunoștințe la nivel de IMM-uri”, spune Craioveanu.

Agenția de Inovare - un scop al Ministerului

În momentul de față România nu are o Agenție care să se ocupe strict de digitalizare, care să aibă autonomie în mișcare și să poată să aducă la aceeași masă actorii din sectorul public și cel privat. Suntem printre ultimele țări care nu au o asemenea agenție. Iar Oana Craioveanu că acesta este un scop.

Am discutat despre aceste aspect, dar și despre susținerea IMM-urilor dincolo de finanțările standard, dincolo de proiecte masive cum a fost Start-Up Nation.

„Sunt gândite în PNRR diferite intervenții de susținere a IMM-urilor. Unele vor fi cu siguranță de tip grant, dar partea interesantă e că vom evolua și vom trece la alte instrumente financiare când vine vorba de a susține IMM-urile”, menționează aceasta.

Unul dintre obiective este crearea unui fond de fonduri, care să administreze banii europeni și să-i dea mai departe entităților private care să-i investească în inovație ca niște administratori. În România fonduri precum Gapminder, Catalyst sau Early Game Ventures s-au dezvoltat cu ajutorul Fondului European de Investiții.

„Știu că în Pilonul 3 din PNRR sunt investiții serioase în a crea un fond de fonduri. Așa cum Fondul European de Investiții a investit deja 200 de milioane de euro în România, acționând ca un fond de fonduri, care au dus la crearea primelor fonduri VC în România. De data asta e despre a dubla suma. E vorba de mai multe tipuri de instrumente financiare. Va fi vorba despre granturi, credite de garantare sunt multe conversații în așezare”, spune Oana Craioveanu.

„E o zonă care a crescut mult în România. Datele din acest Scoreboard nu sunt bazate pe 2020. În funcție de setul de date se poate duce chiar și până-n 2018. Mă bazez că voi vedea o creștere pe zona de investiții. 2021 ar putea fi cel mai bun an în România. În 2020 a fost primul an cu capital românesc mai mult în firmele de tehnologie”, explică Oana Craioveanu.

Cu toate acestea, ea menționează că i-ar plăcea să existe în România Agenția Națională de Inovare.

„Faptul că noi nu avem o singură entitate care să ne ajute și să conducă de la strângerea de date, la formularea de strategii, la formularea de idei, prin a fi chiar un think tank. Asta e un lucru ce ne-ar ajuta în a ne concentra eforturile. Ar putea fi și un punct de informare pentru antreprenori. Acum e despre foarte multe instituții, foarte multe programe”, spune aceasta.

„Agenția din punctul meu de vedere trebuie gândită și imaginată așa cum se potrivește contextului local. Eu cred că nu trebuie să fie încă o sursă de cheltuit bani publici, ar trebui imaginat un model de cofinanțare public-privat. Aici ar fi interesat de văzut în ce măsură actorii din sectorul privat se alătură unui astfel de efort. Nu doar statul trebuie să investească. E despre talent pe care îl atragi și îl reții în România, e despre economie și rezultate care să se vadă în PIB și așa mai departe”, consideră Oana Craioveanu.

Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.

Ce înseamnă de fapt inovarea?

Să inovezi nu înseamnă doar să construiești produse. Cu atât mai puțin nu înseamnă inventică. Inovarea e complexă și se bazează inclusiv pe procesele din organizație.

„Dar inovarea este inclusiv una de proces, de cum organizezi producția, distribuția. Indiferent că faci caiete sau ești o agenție de turism nu trebuie să faci produse sau servicii noi, dar poți să schimbi procesele și asta înseamnă inovarea”, spune Oana Craioveanu.

„Inovarea poate să însemne și marketing. Avem nevoie să ne educăm mai mult când e vorba de aceste lucruri. Inclusiv inovarea organizațională, unde ar fi niște rezultate interesante din prisma pandemiei. Genul de eforturi pe care cu siguranță orice companie mică le-a făcut în a se reorganiza. E despre multă inovare, de fapt, în cum îți organizezi angajații în contexte în schimbare”, spune aceasta.

Indicatorii cu zero

În raportul menționat România are 3 indicatori cu zero. Aceștia sunt, de fapt, neraportați aproape. Oana Craioveanu menționează că un scop ar fi ca în anii următori să nu mai existe astfel de zone unde să nu avem nici măcar o singură dată. Am încercat să-i explicăm.

„Business process innovators e unul dintre acești indicatori. E despre câți oameni se consideră inovatori. Dacă e pe zero poate fi inclusiv că nu s-a întâmplat respectivul sondaj și culegerea de date”, spune Craioveanu.

„Mobilitatea resurselor umane din știință și tehnologie de la un job la altul. E foarte mult despre a reuși să cuantifici care e numărul de oameni pe joburi de știință și tehnologie care se mută dintr-un job în altul și în același timp nu au avut neapărat pregătire în domeniu. Ne sunt familiare exemple de tipul unui programator care a terminat Științe Politice și a învățat din pasiune profesia”, explică aceasta al doilea indicator pe zero.

Al treilea indicator cu 0 este „Angajabilitatea în companii inovatoare e al treilea indicator pe zero. Ce considerăm companii inovatoare? Când vorbim statistică e diferit de ceea ce credem noi”.

Pentru a ne dezvolta inovarea în România avem nevoie însă de un dialog constant între mediul public și cel privat.

„Conlucrarea și colaborarea dintre public și privat sunt importante. Ca cele mai multe lucruri din PNRR să se întâmple, mai ales când au legătură cu sectorul privat, vor avea nevoie de acest sector. Vom avea nevoie de sectorul privat pentru puncte de vedere. În momentul de față propunerile sunt la un nivel foarte mare, iar implementarea efectivă, mecanismele, ghidurile sunt de fapt cele care dacă nu vor servi și nu vor fi croite pe așteptările sectorului privat, din nou vom sfârși prin a da vina unii pe alții și a arăta cu degetul și a ne plânge”, spune Oana Craioveanu.

Ea menționează, ca om venit din privat, că e nevoie de răbdare și observare și a lăsa interlocutorul să explice, mai ales că mediul public are poate un alt limbaj, un alt ritm.

„Trebuie să depășim partea în care e doar despre bani și investiții, pentru că din păcate chiar nu este. Indicatorii din raport nu sunt decât o parte dintre ei legați de bani și investiții, sunt lucruri care țin mult de ce trebuie să facă fiecare”, spune ea.

Cum aducem cercetarea din teoretic în mediul de business?

Atunci când am fost în Israel pentru a descoperi modul în care funcționează ecosistemul de startup-uri de acolo unul dintre lucrurile care m-au impresionat a fost legătura strânsă dintre mediul academic. Startup-uri care se dezvoltau chiar în curtea universităților. În România avem mult de muncă pe acest domeniu.

„Aici e o zonă unde există puțină subfinanțare, dar nu doar aceasta e provocarea. Provocarea e legată de cunoștințe. Să ai oameni pregătiți. Un om bun de transfer tehnologic trebuie să înțeleagă și partea de știință, trebuie să fie un bun marketer, pentru că trebuie să ia partea de cercetare și să reușească să meargă și să găsească în piață cel mai potrivit interlocutor din privat ca acest transfer tehnologic și comercializarea să se întâmple”, spune Oana Craioveanu.

„Existe proiecte în desfășurare cu Banca Mondială care țin inclusiv de un studiu făcut pe partea de cadru legal, de reglementări ale proprietății intelectuale. Cadrul legal în momentul acesta e unul permisiv. Elementele de bază sunt acolo. Dar în continuare nu înseamnă că se folosește. Vorbim despre educare mai multă. Trebuie ca cercetătorii să știe ce să facă cu ce au finalizat ca cercetare fundamentală și să o duci în zona de comercializare”, adaugă aceasta.

Cum păstrăm firmele inovatoare în România?

O discuție de multe ori e despre cum păstrăm firmele inovatoare în România. UiPath angajează mii de oameni în România, dar listarea la bursa americană e de pe o firmă din Statele Unite.

„Proprietatea intelectuală și existența fiscală sunt legate. Pe tine ce te ajută ca stat este prezența fiscală și înregistrarea și toate lucrurile care țin de proprietatea intelectuală”, spune Oana Craioveanu.

„Nu e despre o măsură care să ajute. Antreprenorii de tipul UiPath nu-și vor lua decizia de a rămâne în România cu firma lor bazat doar pe o lege. Este întreg ecosistemul. E despre ce se întâmplă și ce-i face să-și găsească rațiunea de a rămâne aici”, explică aceasta faptul că nu e vorba doar despre o singură măsură, ci despre un proces îndelungat.

„Ne-am zis de multe ori până acum că e despre capital. Cum spuneam, asta că în 1-2 ani acest mit va trebui să renunțăm la el. Există foarte mult capital în România, local și internațional. Următorul lucru va fi despre a face angajații valoroși să vrea și să considere că pot să producă valoare și să-și facă aceste joburi în România”, mai spune consilierul din cadrul MCID.

Despre ce vrea să lase în urmă echipa lui Ciprian Teleman la Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării, Oana Craioveanu spune că e mult despre un mod de a face lucruri și de a gândi.

„Important e să lași un mod de lucru din ceea ce se numește o companie cultura organizațională. Să lăsăm un mod de lucru în Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării pentru ca oricine va fi parte mai departe să poată conlucra cu domeniul privat, pe de altă parte interministerial. E foarte important să ne concentrăm mai mult inițiativele, fie că vorbim de digitalizare, educație și economie”, încheie aceasta.

Romania European Innovation Scoreboard 2021 by start-up.ro on Scribd