Fundația Romanian Business Leaders a reacționat la măsurile economice luate de actualul Guvern în programul său. Concluzia? E de rău, iar impactul ar fi negativ, spun oamenii de afaceri.

guvern sorin grindeanu fundatia romanian business leaders

Programul economic al guvernului este unul optimist, plin de promisiuni, însă o evaluare obiectivă a măsurilor propuse şi a deciziilor economice luate în ultimele trei săptămâni de către Guvernul României arată consecinţe negative pentru milioane de angajaţi şi sute de mii de firme, se arată într-un comunicat emis de Romanian Business Leaders.

Măsuri luate fără consultarea mediului de afaceri

RBL consideră că măsurile au fost luate încălcând două principii esențiale:

  • sunt luate fără consultare cu mediul de afaceri şi cu încălcarea articolului 4 din noul Cod fiscal adoptat în vara anului 2015 (legea 227/2015)
  • sunt luate fără a fi bazate pe un calcul de impact şi fără a şti consecinţele legate de veniturile şi cheltuilelile publice. Bugetul României este, oricum, unul dintre cele mai fragile, cu o pondere de doar 24,7% venituri publice în PIB. Aceste condiţii sunt favorabile creşterii deficitului bugetar la peste 3% din PIB, ceea ce poate atrage implicit creşterea costurilor de finanţare pentru România, devalorizarea monedei naţionale şi adâncirea neîncrederii finanţatorilor în economie în ansamblu. Toate acestea în contextul în care România scade în clasamentul competitivității, Global Competitiveness Index.

Măsuri populiste, semnal negativ

"Creşterea taxării prin anularea plafonului de 5 salarii pentru plata CAS şi CASS descurajează performanţa și clasa mijlocie. E vorba de oameni foarte calificaţi (programatori IT, cercetători, ingineri specialişti, medici, economişti, middle manageri) şi companii din industrii cu valoare adăugată mare (tehnologie, industria financiară, industria auto etc.). Codul fiscal aprobat în vara anului 2015 a urmărit eliminarea discriminării între diversele forme de remunerare. Păstrarea plafonării pentru persoane fizice autorizate/independente va conduce din nou la inechitate, încurajând formele alternative de plată a muncii", se arată în comunicat.

Artisan Hub, primul spațiu de business și evenimente pentru industria cafelei

Creşterea taxării prin anularea plafonului de 5 salarii pentru plata CAS şi CASS descurajează performanţa și clasa mijlocie. E vorba de oameni foarte calificaţi (programatori IT, cercetători, ingineri specialişti, medici, economişti, middle manageri) şi companii din industrii cu valoare adăugată mare

De asemenea, oamenii de afaceri critică majorarea salariului minim, teoretic o măsură bună.

"Măsura poate scoate din piaţă firme care nu îşi permit creşterea salariilor sau duce la scăderea competitivităţii. Rezultatele unui studiu al Ministerului Muncii relevă că o creştere a salariului minim duce pe termen lung la transferul angajaților către economia subterană. Majorările salariului minim cu mai mult de 12% duc la creșterea numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim şi scad productivitatea (o creștere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivității muncii cu 2,3%)", au spus reprezentanții fundației.

Măsura poate scoate din piaţă firme care nu îşi permit creşterea salariilor sau duce la scăderea competitivităţii. Rezultatele unui studiu al Ministerului Muncii relevă că o creştere a salariului minim duce pe termen lung la transferul angajaților către economia subterană

De asemenea, creşterea salariului minim face şi mai neatractive pentru investiţii zonele cele mai sărace unde se înregistrează şi cele mai mari rate ale şomajului, așa cum sunt Moldova sau sudul României, spun unii dintre cei mai mari investitori din România.

Ce cadouri de Crăciun de la Huawei poți să alegi în perioada aceasta

Taxarea pentru microîntreprinderi, o problemă

"Noul regim de taxare pentru microîntreprinderi avantajează companii cu marje mari de profit și dezavantajează zona productivă și companiile care realizează investiții, atâta timp cât regimul acesta de impunere continuă să fie obigatoriu şi nu opţional", spun reprezentanții mediului de afaceri.

Mulţi români preferă să migreze spre sectorul public unde viaţa de angajat este mai confortabilă, lipsită de evaluări ale performanţei şi unde, deşi creşterile salariale sunt mici, sunt constante. Astăzi, media salariului în sectorul public este cu 54% mai mare decât media din sectorul privat.

În plus, o critică este și majorarea salariilor din sectorul public, care introduce o competiție nesănătoasă între stat și privat.

"Mulţi români preferă să migreze spre sectorul public unde viaţa de angajat este mai confortabilă, lipsită de evaluări ale performanţei şi unde, deşi creşterile salariale sunt mici, sunt constante. Astăzi, media salariului în sectorul public este cu 54% mai mare decât media din sectorul privat. Ceea ce creează o problemă suplimentară în economia reală, și așa constrânsă de lipsa angajaților", spun oamenii de afaceri.

Astfel, menționează RBL, se pot crește salariile din sectorul public, dar doar prin evaluarea corectă a performanței, scăderea personalului bugetar și încadrarea într-un buget fix total.

Cota unică de impozitare trebuie să rămână la fel

"Cota unică de impozitare a salariilor şi a profiturilor, unul dintre avantajele competitive ale României şi cel mai bun lucru care s-a întâmplat economiei româneşti, trebuie să rămână neschimbată", spune asociația oamenilor de afaceri.

Programul de guvernare prevede eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor de la 1 ianuarie 2018. Astfel, contribuabilii care câștigă maximum 2.000 de lei brut nu vor mai fi impozitaţi, iar cei cu venituri peste 2.000 de lei brut vor fi impozitați cu 10%, față de 16%.

Cota unică de impozitare a salariilor şi a profiturilor, unul dintre avantajele competitive ale României şi cel mai bun lucru care s-a întâmplat economiei româneşti, trebuie să rămână neschimbată

"Această schemă ar putea duce la prăbușirea veniturilor bugetare, la complicații birocratice, și poate conduce la o majorare ulterioară a cotelor de impunere pentru persoanele fizice cu venituri mai mari, adică exact clasa medie. Vom putea deveni astfel martorii unei impozitări disproporţionate, iar cei mai afectaţi vor fi cei care aduc valoare adăugată mare economiei româneşti, cei care lucrează în sectoare performante şi care pot migra uşor către ţări în care progresul lor nu este afectat, iar serviciile sociale primite în schimbul impozitelor plătite sunt de o mai bună calitate (sănatate, educaţie, infrastructură etc.)", se arată în comunicat.

Mesajul Fundației Romanian Business Leaders se încheie dur față de Guvernul Grindeanu: "cerem Guvernului să se consulte cu mediul de afaceri și să nu strice echilibrul și creșterea economică cu măsuri arbitrare și heirupiste".