Afacerile pot să atingă nu doar obiective de business, dar și să rezolve probleme sociale. Una dintre aceste povești este și cea a business-ului social CUIB (Centrul Urban de Inițiative Bune), din Iași, care comercializează produse ecologice sau provenite din comerțul echitabil, realizate de producători locali, printre care se numără persoane cu dizabilități, care au acces limitat la piețe. Magazinul organizează, de asemenea, evenimente culturale și de consolidare a comunității, pentru diseminarea de informații legate de sustenabilitate.

Business social „la firul ierbii”

CUIB este un proiect al Asociației „Mai Bine”, fondată acum 9 ani, care își propune să contribuie la dezvoltarea durabilă a comunității locale prin implementarea de proiecte sub o abordare holistică, pe toate cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: mediul natural, cel social și cel economic. Andreea Ghiban, Vice-Președinte al Asociației „Mai Bine” și Coordonator CUIB, ne povestește că aceasta a apărut din dorința de a contribui la o lume guvernată de norme și principii etice solide și din credința că fiecare dintre noi putem influența în bine comunitatea în care trăim.

Ne-am gândit, de asemenea, că vom avea un impact mai mare dacă avem o activitate constantă unde oamenii pot interacționa zi de zi cu principiile de consum sustenabil pe care le promovăm, nu doar teoretic, ci și practic.

„Deși suntem o asociație «la firul ierbii» (grassroots), care se bazează doar pe membri și voluntari, am reușit să fim printre primii din zonă și chiar din țară care am promovat, prin activități practice, principii de consum sustenabil precum: comerțul echitabil, reducerea consumului, apă fără plastic și am deshis două întreprinderi sociale care oferă alternative la consumul de masă: CUIB, care abordează modul în care alegem să consumăm hrana, și REDU, un atelier în care producem haine și accesorii din resturi de materiale și din materiale sustenabile”.

O aplicație îți dă acces gratuit la specialiști ca să ieși din burnout

Andreea spune că ideea de a construi un CUIB a venit din dorința de a avea un spațiu în care să poată integra zi de zi principiile și preocupările asociației care, până în acel moment, se manifestau sporadic prin acțiunile pe care le inițiau în diferite locuri din oraș. „Ne-am gândit, de asemenea, că vom avea un impact mai mare dacă avem o activitate constantă unde oamenii pot interacționa zi de zi cu principiile de consum sustenabil pe care le promovăm, nu doar teoretic, ci și practic”.

Cum afectează hrana comunitatea

Una dintre problemele sociale pe care le abordează CUIB este aceea că hrana este cea mai importantă achiziție pe care o facem zi de zi, iar modul în care alegem să o consumăm afectează comunitatea, precum și mediul înconjurător.

„În actualul sistem de consum în masă, produsele locale și mai ales producătorii mici sunt defavorizați, importurile afectează mediul înconjurător din cauza transporturilor, toate ambalajele cu care sunt împachetate produsele ajung să sufoce natura, industria producătoare de carne este unul dintre cei mai mari poluatori, se risipește multă mâncare și acestea sunt doar efectele directe ale modului în care am ajuns să consumăm hrana”, explică Andreea.

La CUIB, folosesc în cea mai mare parte ingrediente locale, de sezon, pentru rețete vegetariene cu multe opțiuni vegane, oferă apă gratuită filtrată din partea casei pentru evitarea ambalajelor, dar și pentru că „apa este un drept și nu un produs”, este de părere Andreea. De asemenea, ei vând doar băuturi locale, cu excepția cafelei și ceaiurilor verzi și negre care sunt certificate Fair Trade. Nu folosesc ambalaje de unică folosință, promovează reducerea, reutilizarea și abia apoi reciclarea.

Elevii români, cei mai buni din lume la utilizarea Microsoft Office

Antreprenoriat pe profit vs. social

Deși obiectivul principal în antreprenoriatul social este acela de a face lumea mai bună, studiile realizate în România arată că antreprenorii sociali se confruntă cu numeroase provocări. La fel ca pentru mulți ații, provocările financiare există în continuare, în special din pricina costurilor ascunse.

O altă provocare menționată de Andreea este formarea unei echipe permanente, pentru că ei activează într-un domeniu în care rotația este mare. În același timp, este dificil să găsească oameni potriviți pentru business-ul lor, care să poată înțelege și transmite mai departe misiunea și principiile după care activează proiectul lor.

„În acești ani, ne-am autoeducat în ceea ce privește managementul cât mai profesionist al unui business și am descoperit că există potențial de schimbare de mentalitate”.

Antreprenoriatul social este un act curajos, ce îmbină altruismul și grija față de lumea ce ne înconjoară din domeniul social cu tenacitatea și creativitatea necesară antreprenoriatului.

Totuși, au reușit să atragă oameni în echipă prin cultura organizațională și printr-un bun capital de imagine. Pentru a-I menține, au încurajat inițiativa și i-au lăsat să preia coordonarea proiectelor atunci când a fost nevoie, fără intervenție din partea managementului. „Ne bucură faptul că majoritatea tinerilor care lucrează în asociație sau la CUIB devin prieteni și că păstrăm legătura și după încheierea colaborării contractuale”.

„Suntem o organizație care pune accent pe oameni și pe implicarea lor, deciziile se iau democratic și participativ, încurajăm libera exprimare precum și inițiativa proprie. Suntem prietenoși nu numai cu mediul ci și cu oamenii cu care lucrăm și colaborăm”.

În ceea ce privește antreprenoriatul social în ansamblu, Andreea spune că este un act curajos, ce îmbină altruismul și grija față de lumea ce ne înconjoară din domeniul social cu tenacitatea și creativitatea necesară antreprenoriatului. „Este o activitate care implică un dublu efort: cel de a menține sustenabilă o idee de afacere pe o piață competitivă, având aceleași provocări ca o activitate economică clasică, la care se adaugă costurile ascunse și provocările atingerii misiunii sociale”.

Crede că între antreprenoriatul bazat pe profit și antreprenoriatul social există diferențe de percepție asupra afacerii, pentru că în cazul celui de-al doilea primează rezolvarea unei probleme cu care se confruntă comunitatea în care trăim dar nu oricum, ci prin desfășurarea de activități economice sustenabile financiar.

„Antreprenoriatul social necesită o abordare mai complexă a fiecărei decizii luate care trebuie să țină cont, pe lângă profitabilitate, costuri și strategii financiare și de scopul social, de cum influențează aceste decizii misiunea proiectului. De fapt, în conturarea strategiilor de dezvoltare a întreprinderii sociale, previziunile se fac pornind în primul rând de la rezultatele misiunii, nu doar de la cele financiare”.

Este de părere că orice antreprenor se poate implica în rezolvarea unor probleme sociale dacă are o doză de altruism și puțină empatie. Ea spune că în orice domeniu este nevoie de o abordare conștientă a modului în care ne desfășurăm activitățile, deoarece ele afectează societatea, oamenii din comunitate, dar și mediul înconjurător.

Oportunități de dezvoltare

Implicarea ei în Asociația „Mai Bine” a început mai bine de 6 ani în urmă și pe lângă coordonarea întreprinderii sociale CUIB. Este alături și de celelalte proiecte ale asociației chiar dacă, în paralel, are propria afacere de mai bine de 10 ani. „Aș putea spune că a devenit o carieră, dar eu o văd mai mult ca pe o abordare constantă care poate fi extinsă dincolo de un job anume”, afirmă ea.

Deschiderea bistro-ului a fost posibilă datorită participării în cadrul Competiției de Întreprinderi Sociale organizată de NEsT și UniCredit, unde au și reușit să ia premiul. Participarea la competiție i-a ajutat și financiar, dar și din punct de vedere al planului strategic și operațional. De altfel, înscrierile în competiție au fost prelungite până pe data de 22 iunie. Programul oferă granturi de până la 50.000 de euro și consultanță pentru afaceri sociale.

Feedback-ul constant pozitiv atât la nivel local, cât și național, precum și aprecierea clienților ne-au adus satisfacție și motivație constantă să îmbunătățim ceea ce facem.

„În toți acești ani, încă de la început am avut un sprijin important în NESsT care, pe lângă faptul că a stat la baza deschiderii întreprinderii sociale, odată ce am intrat în portofoliul lor, ne-au sprijinit în continuare cu idei noi de finanțare, traininguri și consultanță privind strategia de dezvoltare și nu numai”, spune Andreea.

Au investit în jur de 30.000 de euro, dintre care aproximativ 18.000 euro au fost primiți prin intermediul NESsT, la început în urma câștigării competiției întreprinderilor sociale și apoi la un concurs organizat de UniCredit, iar restul au fost acoperiți cu sprijinul asociației și al coordonatorilor de proiect, echipă formată din Andreea și Anca Gheorghică, președinte al asociației.

„Primul și unul dintre cele mai satisfăcătoare momente a fost câștigarea competiției pentru afaceri sociale organizate de NESsT și UniCredit, deoarece am trecut printr-un proces complex, dar plăcut, pentru că am fost mereu asistați de un consultant și, la capătul acestuia, ne-am bucurat mult să primim recunoașterea la nivel național a ceea ce ne-am propus să facem”.

Asta i-a încurajat și pe parcurs să continue chiar și în momentele mai dificile, pentru că aveau încredere în proiectul lor ce a fost, astfel, validat de către cei de la NESsT. „Apoi, feedback-ul constant pozitiv atât la nivel local, cât și național, precum și aprecierea clienților (suntem pe locul 5 la topul restaurantelor din Iași) ne-au adus satisfacție și motivație constantă să îmbunătățim ceea ce facem”, povestește Andreea Ghiban.

Cum măsori impactul social

  • Deși au atins pragul de rentabilitate după 3 ani, creșterea numărului de angajați, precum și a taxelor și impozitelor nu le-au permis creșterea profitului, astfel că anul trecut au avut un profit de aproximativ 10.000 de euro.

Chiar și așa, trebuie să luăm în considerare și faptul că în antreprenoriatul social scorul se ține altfel decât în lumea profitului, unde ține de veniturile din vânzări. În primul caz, este vorba despre impactul social, care este puțin mai greu de estimat în cifre exacte, deoarece efectele acțiunilor nu se văd pe loc sau nu sunt ușor cuantificabile, consideră Andreea.

„De exemplu, faptul că nu vindem apă îmbuteliată ajută la reducerea cantităților de deșeuri, reduce transportul necesar în cazul vinderii de ape îmbuteliate, și astfel cantitatea de emisii de dioxid de carbon, precum și resursele necesare producției acestui produs”, explică antreprenoarea.

  • Un indicator constant este cel al educației și schimbării de mentalitate în comunitate, prin expunerea clienților noștri zilnic la informații privind consumul sustenabil.
  • În cazul lor, calculează impactul în funcție de numărul de clienți și de comenzi. În 4 ani de activitate, au estimat că au avut emisii de CO2 de cel puțin 10 ori mai mici față de un restaurant convențional, au redus deșeurile cu cel puțin 20.000 de ambalaje și au salvat peste 500 de ființe vii.

„Pe lângă aceste rezultate, un indicator constant este cel al educației și schimbării de mentalitate în comunitate, prin expunerea clienților noștri zilnic la informații privind consumul sustenabil (prin mesaje, meniu, evenimentele organizate)”, povestește ea.

Deschiderea efectivă a spațiului a fost una anevoiasă, deoarece au căutat aproape 1 an spațiul potrivit pentru ceea ce își doreau să facă. Odată ce l-au găsit, au lucrat mult împreună cu voluntari la amenajare, au recondiționat mobilier second hand și au încercat să transpună ideea de reciclare și reutilizare încă din amenajarea spațiului.

La CUIB, au un un bistro cu băuturi locale: bere, suc, tării locale, ceaiuri locale ecologice, cafea și ceai fair Trade și cu mâncare vegetariană și vegană din ingrediente locale și de sezon precum și un mic spațiu cu vânzare de produse sustenabile. în prezent, în principal de la cealaltă întreprindere a lor, atelierul REDU. De asemenea, în CUIB au loc mai multe evenimente de conștientizare și de trai sustenabil, fie organizate de către ei, fie de către colaboratori și parteneri.

Până anul trecut, au avut produse de la mai multe întreprinderi sociale din țară, precum și de la producători locali, însă din cauza expunerii insuficiente nu au avut rezultatele așteptate, astfel că, în prezent, au produse realizate în atelierul lor, REDU, din resturi de material, haine donate și materiale sustenabile.

5 ani de CUIBăreală

Anul acesta, CUIB împlinește 5 ani de la deschidere. Pentru Andreea, au fost anii în care a învățat cel mai mult pe plan profesional și s-a dezvoltat personal, deoarece a fost pusă în fața unor situații noi, provocatoare de cele mai multe ori, care i-au dat șansa să se analizeze și să găsească metode de a-și îmbunătăți modul de lucru cu oamenii din jurul ei și chiar cu ea însăși.

„Pentru întregul proiect, primii 3 ani au fost cei mai grei și, deși am depășit pragul de rentabilitate și avem un feedback foarte bun de la clienți, în continuare nu avem încă stabilitatea financiară și organizațională pe care ni le-am dori, dar avem speranțe că le putem atinge în viitoarul apropiat, asta legat și de proiecția pe următorii 5 ani”, spune coordonatoarea proiectului. În continuare, și-au propus să se extindă fie într-un spațiu mai mare, fie printr-un nou serviciu sau poate un alt spațiu similar și să poată, astfel, multiplica rezultatele sociale, precum și pe cele financiare.

Deși multiplicarea magazinului este unul dintre obiectivele lor, nu este simplu de realizat. Spațiul actual a fost găsit foarte greu, iar mărimea lui nu a fost și nu este de ajuns pentru tot ceea ce își doresc să integreze. Din acest motiv, magazinul nu a avut o expunere foarte bună și astfel nici rezultatele nu au fost cele așteptate de către ei.

Motivul pentru care își doresc un spațiu mai mare este și acesta: de a relua idea de magazine cu produse sustenabile de la producători locali și alte întreprinderi sociale, dar sub o formă mult mai bine organizată și promovată.

Provocări în antreprenoriatul social

Cred că sunt mai mulți factori care, însă, diferă de la antreprenor la antreprenor. Lipsa unor cunoștințe de business și orientarea către o gândire mai pragmatică pot fi unele dintre lipsuri, dar și sentimentul că uneori te lupți cu morile de vânt, cum se spune, că nu ai facilități sau sprijin fie financiar, fie legislativ, prin care să îți poți acoperi costurile ascunse pe care afacerile convenționale nu le au.

Uneori, chiar și percepția clienților poate fi un factor descurajant pentru că foarte puțini au în vedere valoarea adăugată pe care afacerile sociale le aduc serviciilor sau produsele pe care ei le primesc.

Pentru a încuraja mai mult antreprenoritul social, Andreea consideră că statul și societatea ar trebui să înțeleagă faptul că acestea rezolvă unele probleme pe care altfel societatea și instituțiile publice ar trebui să le rezolve, dar și să sprijine pe cât posibil dezvoltarea acestora fie prin facilități fiscale, fie prin promovare și recunoașterea importanței pe care antreprenoriatul social o are în comunitate.

Un prim pas pentru a susține această această inițiativă socială ar fi să deveniți membru CUIB, care vine odată cu înscrierea ca membru în Asociația „Mai Bine”. În urma plătirii unei taxe, cine dorește, devine membru și beneficiază de reduceri la CUIB și la REDU, precum și de rețeaua lor de informații, evenimente și proiecte.