Oana Coșman
Datele colectate vor fi utilizate pentru a fundamenta un memorandum adresat Președinției, Guvernului și autorităților locale, care să conțină un set coherent de măsuri necesare sprijinirii organizațiilor românești în contextul crizei generate de COVID-19.
Din rezultatele parțiale reiese faptul că, deși au dificultăți financiare și nu au rezerve pentru a se susține mai mult de o lună sau două, microîntreprinderile și întreprinderile mici au avut în general tendința de a menține toate locurile de muncă, de a acționa în sensul digitalizării și de a se adapta pentru a menține un grad ridicat de funcționare.
Este cert însă că aceste companii, care sunt ușor adaptabile, datorită dimensiunii, nu au capacitatea să reziste fără sprijin imediat.
În același timp, în Romania sunt peste 400.000 de microîntreprinderi și întreprinderi mici din totalul de cca 550.000 de companii. Totodată, IMM-urile răspund pentru jumătate din economie și aproximativ 2,5 milioane de salariați, având o cifră de afaceri de aproape 1 mld. de euro pe zi.
”Într-o criză de asemenea proporții, suntem înclinați să ne concentrăm pe salvarea celor mari, pentru că ei contribuie cel mai mult la ecosistem și prăbușirea lor are efect în cascadă. Cel mai adesea suntem tentați să nu acordăm atenție firmelor mici, însă rezultatele parțiale ale cercetării noastre arată că acestea pot fi un factor de stabilitate, iar nevoile lor nu sunt foarte mari. Cu măsuri relativ simple și cu costuri suportabile, companiile mici pot fi cel mai ușor re-echilibrate, iar stabilizarea acestora are impact imediat și generează momentum pentru a lua apoi măsuri specifice în beneficiul companiilor mari”, spune Rodica Lupu, fondator Ingenius Hub.
Astfel, dacă Guvernul ar acorda subvenții de câte 10.000 euro tuturor companiilor mici și microîntreprinderilor care păstrează integral locurile de muncă, cu 2% din PIB am salva aproape jumătate din economie și jumătate din locurile de muncă. Această soluție s-a evidențiat puternic chiar și la o evaluare parțială a rezultatelor.
În plus, la începutul anului se vorbea de lansarea celei de a treia runde a programului Start-up Nation, care urma să finanțeze circa 10.000 de firme noi cu câte 40.000 euro, adică un total de 0,4 mld. euro, care ar putea fi redirecționați pentru susținerea unui număr de 40.000 de microîntreprinderi.
Totodată, există rămășițe din fonduri structurale, din alocarea pe programul 2014-2020. Concluzia chestionarului este că, dacă s-ar putea realoca fondurile neangajate din POC și POCU pe apeluri suple și simple către microîntreprinderi și întreprinderi mici, o bună parte dintre acestea ar putea beneficia de sprijinul necesar pentru redresare.
Campania ”Construim Împreună #ViataDupaCOVID19”, inițiată de Ingenius HUB prin intermediul rețelei Ingenius NET, este un demers alimentat de neliniștea crescândă din toate zonele relevante pentru mediul de business: companii, organizații non-profit, instituții publice sau de cercetare. Obiectivul său este realizarea unei evaluări realiste și corecte a situației, în baza căreia să putem construi un apel unitar către autoritățile îndreptățite să aplice un set închegat de soluții adaptate la nevoile și așteptările reale ale mediului de afaceri.
Astfel, organizațiile care doresc să participe la această cercetare pot accesa în continuare chestionarul pe link-ul:
https://docs.google.com/forms/d/1wAJEu7fO4a1NcZvXr20G_JRVq1i59GFs2j4kOLgjS34/edit
”Participarea la studiu este o oportunitate de a furniza un input real care să ducă mai departe la măsuri fezabile, de a formula propuneri noi și de a participa la consultările publice pe care le vom organiza începând cu 23 aprilie”, spun reprezentanții Ingenius Hub.
