Florin Cașotă
Mediul urban: În luna septembrie are loc o ușoară scădere a emoțiilor corespunzătoare teritoriului emoțional al furiei și fricii, de la 61% la 58%, mai ales datorită scăderii nervozității de la 6% la 2%, ca parte din acest teritoriu emoțional.
Mediul rural: În luna septembrie are loc una dintre cele mai mari scăderi, procentul de oameni care se consideră mai degrabă furioși și speriați ajunge de la 73% în august la 64% în septembrie. Asta se întâmplă mai ales datorită îngrijorării, care a scăzut de la 23% la 17% și a frustrării, care a scăzut de la 11% la 6%. Totuși, avem și o creștere a unei emoții negative din acest teritoriu, anume cea a neliniștii, care a crescut de la 12% la 17%. Față de luna august, în septembrie în mediul rural a mai scăzut starea de calm, relaxare de la 8% la 4%.
Cea mai resimțită emoție este în continuare îngrijorarea - 21% urban, 17% rural, mai ales relevantă pentru Tinerii profesioniști (27%) din mediul urban și pentru Seniorii pensionari (27%). Seniorii pensionari sunt, totuși, cu 9% mai puțin îngrijorați decât erau în luna august. În mediul rural, Tinerii profesioniști sunt nervoși (25%), cel mai mare procent de pe acest teritoriu.
În a șasea lună a acestui barometru constatăm că se păstrează corespondența dintre starea de furie/ panică și lipsa satisfacției. Opusul este și el adevărat, cresc furia și panica pentru grupurile sociale și în lunile în care acestea sunt mai puțin satisfăcute cu aspectele de bază ale vieții.
Cele mai mari oscilații se pot observa, în continuare, în cadrul mediului rural, care, în luna septembrie "stă mai bine" legat de următoarele aspecte: stare de spirit, carieră și locul de muncă, venituri (creștere de la 37% la 48%), sănătate și fitness (creștere de la 53% la 67%, depășind mediul urban care a rămas la 60%). Cu toate astea, satisfacția față de venituri este în continuare mai scăzută în mediul rural (48%) față de mediul urban, unde e constantă față de luna august (55%). În mediul urban satisfacția în luna septembrie față de diverse aspecte ale vieții este per total constantă, cu doar 1% mai mare, explicată și de scăderea relativ mică (3%) a stării de furie și panică.
Relațiile sociale și unitatea, cele mai importante pentru tinerii români din mediul urban. În mediul rural apar fluctuații mai mari ale priorităților decât în mediul urban
O lună mai calmă decât august din punctul de vedere al priorităților românilor, cu scădere (în medie) mică a teritoriului schimbării & depășirii obstacolelor în mediul urban (de la 38% la 35%). Apare o ușoară creștere a teritoriului armoniei, de la 30% la 33%.
În mediul rural, are loc o scădere mai abruptă a teritoriului schimbării & depășirii obstacolelor, de la 30% la 21% în septembrie. Segmentul cel mai ambițios în mediul urban este cel al Tinerilor fără partener, cu 49% care prioritizează schimbarea, față de 46% în luna august și față de media din septembrie de 35%. În mediul rural, cel mai ambițios și orientat spre schimbare segment este reprezentat tot de Tinerii profesioniști, de data asta cu doar 25% care au ales schimbarea ca prioritate, față de media de 21%, cu o scădere față de același segment de 40% (de la 67% în august). Teritoriul cel mai important în septembrie pentru Tinerii profesioniști este cel al armoniei și relațiilor de prietenie, care a atins 50%. Interesant de observat faptul că cel mai constant segment observat până acum, inclusiv comparativ între urban și rural este reprezentat de Familiile moderne. În cadrul lor, schimbarea este o prioritate pentru 36% dintre cei din mediul urban și 30% dintre cei din mediul rural.
Diferențe între segmente:
Cel mai ambițios segment din mediul urban: Tinerii singuri (46%).
Cea mai mare schimbare din mediul rural: Tinerii profesioniști – importanța schimbării scade cu 42% (de la 67% în august la 25% în septembrie).
Ușoara scădere a temerilor și calmul observat la nivelul emoțiilor evaluate se află în strânsă legătură și cu o scădere a ambiției și dorinței de schimbare și o creștere a importanței socialului. Mediul rural își revine ușor din temeri, cu procente mai mari acordate importanței armoniei și prieteniei, față de creșterea constantă a stabilității din lunile trecute.
Cel mai constant segment este reprezentat de Familiile moderne, cu variații mici de la o lună la alta și diferențe mici între urban și rural. Asta înseamnă că brandurile se pot baza pe acesta mai mult decât pe altele în perioade de criză și pe faptul că acesta va avea păreri și comportamente cu puține schimbări, mai ușor de anticipat.
Cei mai ambițioși și cheltuitori (cum am văzut lunile trecute) sunt Tinerii profesioniști, dar ei sunt mult mai instabili, cel puțin cei din mediul rural – singurul segment în cadrul căruia se văd oscilații de peste 40% de la o lună la alta.
Schimbare: în luna septembrie românii cheltuiesc mai mult pentru a-și satisface nevoi din partea de sus a piramidei!
Oamenii percep cheltuieli ușor mai mici pentru nevoile din partea de jos a piramidei (medicamente, suplimente) și mai mari celor asociate nevoilor din vârful piramidei – vacanțe, calculatoare & electrocasnice.
În medie, coșul de cumpărături se schimbă în septembrie puțin mai mult, cu ușoare creșteri în rândul categoriilor de produse asociate cu nevoi din vârful piramidei. Cele mai cheltuitoare segmente, în mediul urban sunt Familiile moderne și Familiile tradiționale (care au cheltuit mai mult și pe concedii în luna asta, celelalte segmente mergând în medie în concediu mai degrabă în lunile precedente). În mediul rural, cele mai cheltuitoare segmente au fost tot Familiile moderne, dar alături de Tinerii profesioniști.
Familiile moderne sunt constante nu doar ca priorități, ci și ca mod de a-și cheltui veniturile, având fluctuații mici.
Diferențe între segmente:
În mediul urban, familiile moderne au cheltuieli semnificativ mai mari decât media pentru Cadouri (41% față de media de 31%), Mobilier și decorațiuni pentru casă (31% față de 23%).
În mediul rural, 67% au cheltuit peste strictul necesar pe Călătorii/vacanțe și 75% (față de media de 24%) au considerat că au cheltuit mai mult pe Cărți decât media (46% în mediul rural).
