Vlad Andriescu
Inginerul electronist devine din nou vedeta pieței muncii
Mulți ani am auzit vorba "dacă vrei o carieră bună, te duci la calculatoare". Cu sau fără facultate, industria din România și cea globală a avut nevoie de ingineri software. Cu toate acestea, industria se transformă azi. Apetitul pentru software scade, iar unele joburi sunt înlocuite de inteligența artificială.
Un weekend de aprilie a fost folosit de către studenții de la Facultatea de Electronică din București pentru un hackathon care i-a provocat să rezolve probleme practice din domenii precum inteligență artificială și machine learning. Deși competiția a fost și cu premii, scopul Electron Hackathon merge mai departe decât atât.
Aproximativ 300 de studenți au participat la competiție, organizați în 70 de echipe. Evenimentul s-a axat pe hardware hacking, cybersecurity, machine learning, inteligență artificială. Pentru competiția de ML & AI premiile au fost de 1400 de euro, iar pentru competițiile de Capture the Flag (hardware hacking) premiile au fost în valoare de 2800 de euro pentru categoriile Juniori și Seniori.
În spatele unui hackathon se află o idee importantă. "Inginerul electronist din România trebuie să devină ceea ce era inginerul softist sau de automatizare", consideră Cristian Pațachia-Sultănoiu, Development & Innovation Manager în cadrul Orange România.
De ce? Pentru că industria se mută de la software 100%, acolo unde AI pune o presiune considerabilă asupra locurilor de muncă, spre industrii care pot avea un impact uriaș, cum ar fi cea de Internet of Things, automatizare, drone autonome și nu numai.
Declinul software-ului
Ofertele de locuri de muncă pentru dezvoltatori software au atins un minimum al ultimilor cinci ani la nivel global. În Statele Unite, de exemplu, scăderea e de 33% față de 2020. Profesia nu dispare, dar boom-ul angajărilor pare că s-a terminat în 2022, când a existat un vârf al numărului de angajați în industrie. 2024 a adus și prima contracție după două decenii de creștere.
În tot acest context, există domenii în ascensiune precum cele de sisteme embedded, de hardware conectat. De asemenea, crește apetența pentru soluții așa-numite dual-use, care pot avea aplicabilitate civilă, dar și militară. Cel mai simplu exemplu sunt dronele. De la aplicații civile, precum filmările și monitorizarea pentru agricultură, dronele au ajuns să fie folosite și militar. Războiul din Ucraina a adus exemplul dronelor folosite pe front, în mod defensiv sau ofensiv, dar aplicațiile militare pot avea și transformări civile.
România, un teren fertil pentru ingineri electroniști
România, aflată la granița Uniunii Europene și NATO, e un teren fertil pentru creșterea inginerilor electroniști. Conform datelor CEPA, numărul de companii din sectorul de apărare al Ucrainei a crescut de la 300 la 1.000 de companii, dintre care 80% sunt private. Iar dronele sunt un mix de hardware de calitate, de servicii de comunicații solide și de automatizare hardware. Adică terenul fertil al inginerilor electroniști, de telecomunicații sau de automatizări.
"În ultima perioadă am observat o scădere a apetitului pentru zona de software. Trendul în mediul privat începe să crească înspre hardware în România. Școala românească de inginerie și de inginerie electronică e avansată", menționează Cristian Pațachia, de altfel și el absolvent al Facultății de Electronică din București.
Avantajul unui hackathon ca Electron e că îi pune pe studenți în fața unor dileme practice, pe care altfel nu le-ar putea aborda în facultate.
"Skill-urile pe care le dobândești la Electron Hackathon sunt mai rare. Studenții pot efectiv să utilizeze ce învață în scenarii reale. Pleacă de la a repara plăcuțe și circuite, dar aplicațiile sunt nelimitate", explică și Ana Ciobanu, Startups Programs Manager la Orange FAB. De altfel, Orange FAB, divizia de colaborare cu startup-urile a grupului francez, caută exact tipul de startup-uri care pot fi pornite mai târziu de tineri care au fost la Electron Hackathon - cu o componentă deep-tech dezvoltată, care au nevoie de comunicații complexe și care îmbină hardware și software.
În plus, automatizarea, spune Ana Ciobanu, amenință mai degrabă softul, nu hardware-ul.
"Fără componente, fără cunoștințele din spate, fără conectivitate, baza tuturor, nu ai cum să dezvolți niciun sistem", menționează și Cristian Pațachia.
Cererea de piață e reală
Cererea din piață este reală privind accesul la tineri talentați care să poată dezvolta hardware conectat. Orice produs de acest fel include atât software, inteligență artificială, dar și porțiuni complexe de conectivitate, Internet of Things și nu numai.
"Sunt multe companii care dezvoltă proiecte în AI, IoT. Există astfel premisele ca în România să apară și hub-uri de microelectronică", explică Pațachia.
De altfel, la nivel global industria semiconductoarelor se confruntă cu o penurie de talente care ar putea frâna dezvoltarea de cipuri. Se estimează că până-n 2030 va fi nevoie de peste un milion de angajați calificați. De asemenea, unele date arată că cererea de ingineri de semiconductoare ar putea depăși oferta cu 50% în anii următori.
Iar piața globală a sistemelor embedded e proiectată să atingă 137 de miliarde de dolari până în 2027, cu o rată de creștere anuală de 6,5%.
Pentru Orange Electron Hackathon e un proiect important pentru că un operator de telefonie mobilă și comunicații "are nevoie mereu de ingineri de telecomunicații, fibră optică, arhitecturi de rețele celulare, inclusiv quantum communication", după cum spune Cristian Pațachia.
Esența e în mixul de hardware și software, nu mai există o exclusivitate pe unul dintre paliere. "Terenul se schimbă. Softul coboară, hardware-ul urcă și undeva la mijloc se întâlnes, pentru că această componentă de inteligență artificială este cam peste tot și trebuie integrată responsabil", menționează Pațachia.
Contextul european confirmă trendul
Nu mai departe de jumătatea lunii aprilie, cifrele publicate de Dealroom și NATO Innovation Fund arată oportunitatea industriei dual-use.
Industria de apărare, securitate și de reziliență formată din startup-uri europene a ajuns la finanțări de 8,7 miliarde de dolari în 2025. Sectorul a atras 43% din finanțările deep tech, ceea ce arată o trecere de la software-ul tradițional și inteligența artificială bazată doar pe software, la un mix de hardware folosit pentru industria de apărare, dar și alte industrii conexe.
De asemenea, Europa promovează ideea de suveranitate tehnologică, ceea ce înseamnă eliminarea dependenței de tehnologiile asiatice sau americane și dezvoltarea de tehnologii proprii în domenii strategice care să aibă proprietate intelectuală protejată la nivel european.
View this post on InstagramA post shared by Liga Studenților Electroniști (@ligastudentilorelectronistilse)
