Vlad Andriescu„Mai departe în business” este un podcast realizat de start-up.ro și ING Bank România care-și propune să abordeze simplu subiecte ce pot părea complicate. Discutăm cu specialiștii din banking din România pentru a sparge mituri, pentru a explica simplu concepte necunoscute pentru antreprenori.
În fiecare ediție invităm un specialist și podcastul se împarte între întrebările jurnalistice, dar și întrebările publicului, pe care le-am colectat în ultimele luni.
Scopul e să traducem bankingul și economia pentru cei care sunt la început de drum, un obiectiv comun al start-up.ro și ING Bank România. Dar dacă ai întrebări în continuare, ți-am lăsat mai jos în formular și ne poți lăsa o întrebare. Din toate curiozitățile antreprenorilor facem noi episoade de podcast.
Economistul nu are un glob de cristal
Chief Economist la ING Bank România, Valentin Tătaru spune că imaginea economistului cu glob de cristal nu se potrivește profesiei lui.
„Multă lume crede că avem așa ceva, dar adevărul e că în spate e pur și simplu muncă”, explică el. Economiștii de la ING se uită la consum, investiții, piața muncii, buget și economia externă și încearcă să lege toate acestea într-o poveste coerentă, cu parametri clari și cu scenarii pentru cazul în care unii dintre ei se schimbă.
Analizele sunt publice, deci le folosesc și clienții băncii, și investitori care nu știu nimic despre România. În interiorul băncii, departamentul funcționează mai degrabă ca un partener de discuție pentru cei care stabilesc strategia de dobânzi, credite sau depozite, nu ca un factor de decizie.
Cele patru lucruri de urmărit în cifrele economice
Nu toți antreprenorii sunt interesați de aceleași cifre, spune Valentin Tătaru. Unii exportă, alții nu, unii depind de un lanț logistic, alții nu. De aceea grupează informațiile în patru categorii.
Prima este cererea, urmărită prin consum, vânzări cu amănuntul și comenzi noi. Vânzările cu amănuntul contează mult pentru el, pentru că „dau cumva pulsul economiei reale”, iar România e o economie de consum.
A doua categorie ține de prețuri, adică inflație, energie, benzină și materii prime.
A treia este prețul banilor, cu dobânzile la credite și depozite.
A patra, pe care o consideră probabil cea mai importantă, este stabilitatea cadrului fiscal și legislativ.
„Pentru un antreprenor economia nu vine sub forma unei statistici, ea vine sub forma unui client care nu mai cumpără sau își amână cumpărarea, sau sub forma unui furnizor care își modifică prețul”, spune Valentin Tătaru. Tocmai de aceea, la întâlnirile cu clienții, el întreabă primul cum merge firma, înainte să fie întrebat de economie, pentru că i se pare mai relevant pentru concluziile macro. În propria firmă vezi comenzile, traficul clienților, rata de conversie, stocurile și marjele. „Nu te poate minți pentru că alea sunt date reale”, explică el.
Cum construiești un tablou lunar de informații economice
Pentru un tablou lunar, propune între patru și șase elemente. Inflația, vânzările cu amănuntul, producția industrială și comenzile din industrie pentru cei expuși acestui sector, toate publicate de INS.
La acestea se adaugă sondajul lunar al Comisiei Europene, Economic Sentiment Indicator, care arată cum văd comenzile următoarelor trei luni antreprenorii dintr-un eșantion, inclusiv din România.
Apoi dobânzile, cursul valutar pentru cei care importă sau exportă și piața muncii. Dacă ar fi să reducă tabloul și mai mult, ar păstra inflația, salariul real, adică ce rămâne după ce scazi inflația, și traiectoria deficitului bugetar, pentru că ea arată ce măsuri pot urma.
Încrederea scăzută și factura din trecut
Cel mai îngrijorător semnal din ultimul an din economia românească nu este o singură cifră, ci o combinație nefericită între creștere economică slabă, inflație ridicată și deficite mari.
Peste toate stă o încredere scăzută a populației și a firmelor în perspectivele de revenire. Valentin Tătaru o compară cu tensiunea, care nu doare, dar poate fi periculoasă dacă rămâne mare prea mult timp. „Nu-ți dai seama exact unde lovește”, spune el.
Revenirea încrederii durează, pentru că salariile trebuie să crească peste inflație, consumatorii să cheltuiască, apoi comercianții și furnizorii să observe schimbarea. Poate dura ani, la fel cum a durat și deteriorarea.
Despre austeritate, economistul spune că nu e un motor de creștere, dar poate funcționa ca un tratament.
„Austeritatea nu este un motor de creștere în sine, asta nu putem să susținem sub nicio formă, dar făcută corect poate fi un tratament pentru dezechilibre, dezechilibre care nu mai pot fi amânate”, explică el.
În economie nu există măsuri gratuite
Măsurile credibile pot reduce riscul perceput pentru România și costul finanțării, iar agenții economici reacționează chiar înainte ca efectele să apară.
Contează însă ce tip de austeritate se aplică. Nu e același lucru să crești toate taxele și să reduci risipa, să colectezi mai bine și să păstrezi investițiile strategice. „Dar compoziția măsurilor contează foarte mult”, adaugă Valentin Tătaru.
Unul dintre cele mai persistente mituri economice este, în opinia lui, ideea că există soluții gratuite, iar generațiile care intră acum pe piața muncii plătesc facturi din trecut.
Populismul, spune Valentin Tătaru, nu funcționează diferit în economie față de alte domenii, iar pentru a-l recunoaște nu ai nevoie de acces la date. Primul semn este promisiunea unui beneficiu fără explicarea costului. „Nimic nu vine fără cost, absolut nimic”, spune el.
Al doilea este ideea că rezultatele se pot controla prin decret. Al treilea este punerea măsurilor dureroase pe seama unor actori din afară, iar al patrulea este un vinovat prea clar.
Populismul nu se confundă cu diletantismul, precizează economistul, pentru că de multe ori aceste elemente sunt intenționate. Economia nu spune că nu putem face alegeri diferite, dar costul lor trebuie explicat onest.
Când auzi de deficit, explică el, e ca într-o familie care cheltuie mai mult decât încasează. „Doar prin taxe se pot plăti în cele din urmă deficitele”, spune Valentin Tătaru. Iar taxele nu le plătește o entitate abstractă, pentru că o companie înseamnă angajați, acționari și clienți. „Întotdeauna oamenii plătesc taxe”, adaugă el. Diferența față de familie e că factura vine mai târziu, după ani în care presiunea nu se simte.
La întrebarea despre o eventuală retrogradare a ratingului României, economistul spune că nimeni nu primește o factură pe care scrie retrogradare. Efectul trece prin finanțare. Statul devine mai riscant, se împrumută mai scump, iar dobânzile cresc în tot lanțul. Firmele dependente de credit simt mai mult, dar și celelalte resimt schimbarea prin furnizori care își cresc prețurile. Mai important este efectul asupra încrederii. „Iar încrederea, deși e ceva foarte greu de cuantificat, e extrem de important pentru a asigura bunul mers al lucrurilor”, spune Valentin Tătaru.
Cum citești cifrele și de unde te informezi
Nicio cifră nu e inutilă, spune Valentin Tătaru, dar contează contextul. O variație lunară a inflației poate fi zgomot, iar un trend de șase luni e deja o poveste. Despre cea mai mare inflație din Europa s-a vorbit aproape un an, deși doar în lunile în care România chiar avea cea mai mare. Au fost însă și ani în care avea printre cele mai mici din regiune și nu s-a scris despre asta.
„Nu aș indica spre o cifră, ci spre modul în care este ea prezentată”, explică el. Un singur punct nu ajunge, „îmi trebuie măcar două ca să pot trage o linie”, adaugă economistul.
La întrebarea dacă scăderea inflației dintr-o lună contează, răspunsul e că o lună e un indiciu, nu un verdict. O inflație mică nu ajută dacă salariile scad sau cresc foarte încet, sau dacă cererea e slabă. În 2021 și 2022 au fost inflație mare și cerere mare, iar firmele își puteau crește și profitul. Efectele se simt după ce inflația se stabilizează și salariile își reiau ritmul, iar o reluare generalizată a încrederii nu se poate aștepta mai devreme de un an.
Nici nu ar trebui să ne dorim ca prețurile să scadă la loc. „Atenție ce ne dorim, că cred că e foarte tentant să ne dorim să scadă prețurile”, spune Valentin Tătaru. Deflația vine cu probleme serioase, iar prețurile tind să fie sticky, adică să nu dea înapoi decât punctual. O ușoară creștere a prețurilor stimulează economia, motiv pentru care băncile centrale țintesc valori mici, în trecut între 2 și 3%.
Seamănă criza de acum cu cele din trecutâ?
Nici criza de acum nu seamănă cu cele din trecut. „Nu suntem într-o criză, suntem într-o perioadă de scădere economică”, spune economistul.
Criza din 2009 a fost financiară, cea din 2020 una administrativă, iar la momentul discuției economia ieșise dintr-o scădere și intrase într-o stagnare. Economia de consum, cea la care ne uităm de obicei, se contractă, iar situația e una particulară. Vânzările cu amănuntul se contractau cu 6-7% în termeni reali, în timp ce construcțiile creșteau cu 12-13%, pe baza fondurilor europene pentru infrastructură.
Pentru cine vrea să înțeleagă cum gândesc economiștii, Valentin Tătaru recomandă blogul The Grumpy Economist al lui John Cochrane, un macroeconomist care se întreabă ce se întâmplă după efectul imediat al unei măsuri.
Pentru datele primare recomandă site-ul INS. Cu ajutorul AI-ului e mai simplu să compari o știre cu comunicatul inițial și să vezi exagerările. „Baza de date e gratuită, e deschisă, nu sunt necesare cunoștințe avansate”, explică el.
Cine este Valentin Tătaru?
Valentin Tătaru este Economist-Sef al ING Bank România, cu aproape 20 de ani de experiență în domeniul bancar și al cercetării economice. S-a alăturat ING în 2007, activând inițial în cadrul Departamentului de Trezorerie, unde a fost responsabil de gestionarea lichidității băncii și de activitatea de tranzacționare pe piața monetară interbancară.
Din 2018 face parte din echipa de cercetare economică a ING, coordonând în prezent analiza macroeconomică pentru România, Bulgaria, Croatia si Serbia. Analizele sale sunt frecvent citate de presa economică locală și internațională, iar prognozele sale privind principalii indicatori macroeconomici s-au clasat în mod repetat în top 3 pentru țările pe care le acoperă. De asemenea, este autor al platformei globale ING Think.
Valentin este absolvent al Academiei de Studii Economice din București, unde a obținut și un master în Studii Economice Europene. Deține certificarea Certified Treasury Professional (AFP) și Diploma ACI pentru piețe financiare.
