”Noul program de guvernare modifică semnificativ politicile fiscale, completează/modifică/prorogă aplicarea multor măsuri anterioare, cuprinde măsuri pentru IMM, dar și crește presiunea asupra mediului de afaceri”, spun aceștia într-un comunicat.

Potrivit acestora, principiile stabilității legislative și predictibilității sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investitii luând măsuri vizând veniturile si cheltuielile pe cel putin 3 - 5 ani și luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

Noul program de guvernare modifică semnificativ politicile fiscale

  • Înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri: "Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare".

Impozitul pe cifra de afaceri va genera dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blocând înființarea și dezvoltarea societăților comerciale.

De asemenea, aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri, ce se va regăsi în preţurile produsului final și poate crea discrepanţe concurenţiale importante, comparativ cu celelate state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor.

Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?...

În plus, România riscă și declanşarea procedurii de infrigement în cazul instituirii impozitului procentual pe cifra de afaceri, raportat la dispozițiile Directivei 77/388/CEE privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, taxa pe cifra de afaceri, nefiind deductibilă, împiedicând libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor.

Prorogă aplicarea multor măsuri din programul de guvernare anterior

  • Amânarea cu un an a termenului de reducere a TVA la 18%: “Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019”, în loc de 01.01.2018.
  • Amânarea cu un an a termenului de adoptare a Codului Economic: "Adoptarea Codului Economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2018 " și “va conține Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înființare a Societăților Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic”, în condițiile în care în Programul de Guvernare anterior urma sa fie dezbatut in primul trimestru al anului 2017, trebuia să intre în dezbatere parlamentară din aprilie 2017 și să intre in vigoare cel tarziu de la 1 iulie 2017.
  • Amânarea cu un an a termenului de plată a tuturor taxelor online: “începând cu 1 ianuarie 2019 să nu mai existe nicio taxă care să nu poată fi plătită online”, în loc de 01.01.2018.

Politici publice privind IMM

În capitolul “Politici publice pentru IMM”, în noul Program de Guvernare sunt prevăzute 12 măsuri:

  • Înfiinţarea Ministerului Antreprenoriatului şi IMM-urilor (durata: 2017);
  • Înfiinţarea de Agenţii Regionale de Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului (durata: 2017);
  • Adoptarea legii Parteneriatului Public Privat cel tarziu la 1 octombrie 2017;
  • Schemă de ajutor de stat pentru start-up-uri: Romania Start-up Nation, pe perioada: 2017-2020, 10.000 start up-uri anual;
  • Strategic Invest Romania - Program de ajutor de stat pentru susținerea investitiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni, pe perioada: 2017-2019;
  • Crearea Programului Național de Dezvoltare a Antreprenoriatului – PNDA, pe perioada: 2017-2020.
  • Program pentru sprijinirea internaţionalizării, pe perioada: 2017-2020;
  • Înfiinţarea liceelor de antreprenoriat, 2017;
  • Programul România Profesională;
  • Crearea de site-uri instituționale: entrepreneurs.gov.ro, imm.gov.ro (2017)
  • Adoptarea Legii Lobby-ului;
  • Restartarea mediului de afaceri.

Având în vedere că cea mai mare parte din măsuri au ca termen de implementare 2017, CNIPMMR susține necesitatea unor acțiuni administrative, legislative și bugetare care să asigure efectiva lor aplicabilitate, în calendarul stabilit.

Creșterea salariului minim pune o mare presiune asupra mediului de afaceri

  • Creșterea semnificativă a salariului minim: “Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2200 lei în 2019 și 2400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2300 lei în 2018, 2640 lei în 2019 și 3000 lei în 2020.”

Creşterea salariului minim având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România.

Radu Georgescu despre diferența dintre bișniță și business în anii '90:...

Creşterile salariale nu trebuie decise pentru scopuri politice, ci pe bază de analize a multiplelor implicații la nivel macroeconomic și fundamentări obiective, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii, numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceștia.

  • Măsuri severe pentru societățile cu pierderi și cu cifra de afaceri nulă: “constituirea unei direcții în cadrul ANAF (și cooperare cu Registrul Comerțului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă și a creditelor acordate de acționarii privați propriilor firme cu pierderi precum şi consolidarea Direcției de Prețuri de Transfer din aceeași instituție. Vom aduce modificari legislatiei astfel încât până la 31 decembrie 2019 firmele cu capital negativ să-și reîntregească capitalul și ANAF să fie împuternicit cu urmărirea îndeplinirii acestei condiții”.
  • Interdicții în cazul falimentului: “Totodată vom modifica legea insolvenței cel târziu până la 1 noiembrie 2017 a.i. o firmă să nu poată rămâne în faliment mai mult de 2 ani sau dacă nu-și respectă planul de conformare pe o perioadă mai mare de 6 luni. Legea 31/1990 o vom modifica astfel încât o persoană să nu mai poata înființa o societate un anumit număr de ani după 2 insolvențe”.
  • Extinderea domeniului de aplicare a procedurilor de executare fiscală: “Pentru a crește gradul de colectare al taxelor vom împuternici ANAF- ul cu colectarea cât mai multor taxe, inclusiv cele de la AFM, începând cu 1 ianuarie 2018”.

Citiți mai multe și pe wall-street.ro.