Datele analizate arată că 79% dintre angajatori intenționează să facă o serie de modificări, de la moderate la semnificative, către un regim de muncă hibrid, pentru care ar opta 90% dintre angajați, care își doresc flexibilitate în alegerea locului și programului de muncă. Cu toate acestea, doar 40% dintre angajatori și-au comunicat aceste planuri, generând o stare de nemulțumire în rândul angajaților pe temele cheie care țin de transparență, flexibilitate, cultură și productivitate.

În pofida conștientizării importanței unui regim de muncă flexibil pentru angajați, studiul relevă că 35% dintre angajatorii respondenți vor ca toți angajații lor să revină la un program de lucru integral la birou după încheierea pandemiei. Deși opțiunea este de înțeles pentru unii angajatori care activează în sectoare în care prezența la locul de muncă este necesară, aceeași opinie există și în rândul organizațiilor care și-ar putea desfășura activitatea în mod virtual, dar care doresc prezență fizică la birou.

Munca hibrid - riscurile acestui tip de muncă în viitor

În privința celor mai mari riscuri care ar putea apărea odată cu trecerea la un sistem de lucru hibrid, altele decât cele legate de sănătatea fizică, aproape jumătate (45%) dintre angajatori au menționat capacitatea lor de a evalua corect și echitabil situațiile în care unele posturi impun sau nu un program sau un loc de muncă fix. O altă preocupare majoră menționată de 43% dintre angajatori este modul în care ar putea reține talentele și asigura flexibilitatea, în timp ce pentru 40% modelul de lucru hibrid reprezintă un pericol pentru cultură, creativitate și colaborare.

Alte riscuri identificate în rândul angajatorilor vizează dezvoltarea următoarei generații de resurse umane (39%), stabilirea și măsurarea productivității (36%), perfecționarea/recalificarea angajaților pentru noile modalități de a munci (30%), adoptarea noilor tehnologii pentru a susține munca hibridă (28%) și îmbunătățirea stării de bine a angajaților (28%).

În pregătirea întoarcerii la birou, siguranța la locul de muncă devine, de asemenea, un aspect important. Conform studiului, 43% dintre respondenți spun că vor impune angajaților să fie vaccinați cu schema completă înainte de a reveni la munca de la birou, iar un procent similar (42%) plănuiește să stimuleze vaccinarea, de exemplu prin acordarea de zile libere, în condițiile prevăzute de lege.

51% din angajatori vor să reducă numărul de călătorii de serviciu

Mai mult, 51% dintre angajatorii respondenți intenționează să reducă numărul călătoriilor în interes de serviciu după pandemie, în timp ce 66% dintre angajații respondenți își doresc ca acestea să se reia.

Claudia Sofianu, Partener, lider EY People Advisory Services România şi CESA, a declarat că „Analiza față în față a datelor provenite din studiul nostru global despre perspectivele angajaților cu cele noi, despre așteptările angajatorilor, punctează mai multe zone de nealiniere decât cele cu direcție comună. Este de înțeles, așadar, de ce mulți angajatori au decis să își amâne planurile sau comunicarea efectivă a acestora. Totuși, absența clarificărilor și a prezentării modului în care își vor desfășura activitatea în viitor duce inevitabil la înrăutățirea relației cu angajații. De aceea, în absența unor decizii strategice categorice, este necesară implementarea rapidă a elementelor în care interesele celor două părți converg, pas cu pas, inclusiv pentru a nu mări decalajul de atractivitate față de angajatorii mai hotărâți către deciziile favorabile agendei angajaților.”

Pe temele esențiale ale culturii și productivității există însă o aliniere de direcție între angajați și angajatori: aproape trei sferturi (72%) dintre angajatorii respondenți sunt de părere că de la începerea pandemiei provocate de COVID-19 cultura la locul de muncă s-a îmbunătățit, mai mult față de cei 48% dintre angajații respondenți, iar 82% dintre angajatori cred că productivitatea poate fi măsurată acum indiferent de locul de desfășurare a activității, comparativ cu 67% dintre salariați.