În plus, a introdus servicii precum Shared Destinations (destinații comune) și plănuiește lansarea, anul viitor, a UberPool (care le va permite utilizatorilor să împartă mașina și costul cursei cu alți pasageri care călătoresc spre aceeași destinație), a serviciului de livrare de mâncare, UberEats dar și a Uber for Business (asigură transportul economic al angajaților, cu ajutorul unei platforme de centralizare și administrare care ține evidența curselor și a tarifelor acestora). Am stat de vorbă cu Nicoleta Schroeder, General Manager, Uber România, pentru a afla detalii despre planurile companiei și despre cum se vede reglementarea acestui serviciu pe piața locală.

Școala Uber

A fost al treilea om în Uber România – alături de directorii de marketing și operațiuni -, începându-și jobul chiar în luna februarie 2015, odată cu lansarea serviciului la nivel local, după ce a fost ”curtată” de compania care încerca să o convingă să reintre în lumea corporate.

”Procesul de recrutare, în sine, a fost ca o nouă școală de business pentru mine. Nu știam foarte multe despre Uber, doar că îl folosisem de câteva ori în State și în Londra. Pe măsură ce discutam tot mai mult cu lumea din jur, vedeam că sunt extrem de pasionați și cu cât a trecut mai mult timp, cu atât mi-am dorit mai mult să lucrez pentru ei. Revenisem în România, pentru că nu am plecat niciodată în State cu ideea de a rămâne, și lucram pe cont propriu. Îmi plăcea așa. Era o reticență în a lucra din nou pentru o corporație, de aceea mi-a luat puțin mai mult în a mă hotărî să mă reîntorc să lucrez într-o companie”, spune Nicoleta Schroeder.

Își amintește și acum primele discuții cu șoferii care aveau să devină parteneri Uber (vârsta, ca și joburile pe care le au sunt extrem de variate: de la 18 ani, la pensionari, de la antreprenori, la piloți sau astrologi), pe care îi ruga să păstreze secretul lansării acestui serviciu la noi. ”Mi-a luat o oră jumătate să încerc să-l conving cum funcționează aplicația, ce trebuie să facă și de ce trebuie să mai țină secretul încă 2 zile”, afirmă managerul Uber România.

Efectul WOW

Aceeași strategie este folosită și în prezent, Uber preferând să aibă un serviciu deja activ în momentul în care utilizatorii deschid aplicația.

”Niciodată nu anunțăm ziua în care lansăm. Vrem acel efect de WOW și ca în momentul în care lansăm, oamenii să deschidă aplicația și să vadă serviciul deja activ”, mai spune Schroeder.

Astăzi, România este a cincea piață ca mărime pentru Uber la nivelul Uniunii Europene și a doua din Europa Centrală și de Est, după Polonia. Deși a fost ultima țară adăugată în această zonă, România a reușit să recupereze din mers. Astfel, serviciul este disponibil în patru orașe din țară, după ce, un an și jumătate, Uber s-a concentrat doar pe acoperirea nevoii din Capitală, unde sunt acum 200.000 de utilizatori.

”Am ales să ne extindem pentru că am văzut potențialul. Orașele ne-au ales pe noi și vedem asta prin tehologie: câți și-au descărcat aplicația și câți o folosesc chiar și în orașele în care nu suntem activi. Așa vedem interesul utilizatorilor”.

UberPool, din 2018 în România

Acesta este și motivul pentru care șefa Uber nu are planuri concrete de extindere în ceea ce privește orașele din țara noastră, dar știe că își dorește să aducă noi servicii. Astfel, Bucureștiul ar fi primul oraș din Europa Centrală și de Est care ar implementa UberPool, 2018 este targetul Uber pentru lansare.

”Pentru a lansa UberPool trebuie să ne continuăm ritmul de creștere, să convingem tot mai mulți oameni să-și lase mașina acasă – după primul an, 1 din 4 utilizatori spunea că își folosește mașina personală mai puțin – și să convingem mai mulți oameni să-și îmapartă mașina personală cu cineva.”

Peste 250.000 de utilizatori Uber există în acest moment în România, în București, Brașov, Cluj-Napoca și Timișoara, la doi ani de la lansarea serviciului la noi în țară. Aproximativ 3 din 10 tineri din București și din Cluj au declarat că folosesc Uber, conform unui sondaj IRES. În plus, azi, în București și Cluj, Uber este a doua cea mai recomandată aplicație după cea de mobile banking, însă inainte de WhatsApp.

Parteneriat cu autoritățile locale

În același timp, un parteneriat cu autoritățile locale ar fi de ajutor. La fel ca și necesitatea reglementării Uber la nivel local. ”Când lansăm un nou serviciu sau intrăm într-un nou oraș, informăm autoritățile, explicăm care sunt beneficiile pe care le putem aduce, le dăm exemple concrete de alte parteneriate pe care le avem”, afirmă managerul Uber România.

De exemplu, în Statele Unite, Uber derulează un parteneriat cu municipalitatea în New Jersey. Autoritățile locale acoperă o parte din costul curselor Uber către o anumită suburbie, pentru că altfel, alternativa era de a construi o parcare foarte mare cu costuri pe măsură. În același timp, există orașe în care anumite linii de transport în comun au fost scoase pentru că cererea nu era foarte mare, iar acum municipalitatea acoperă o parte din costuri pe platforma Uber pentru oamenii care au rămas acolo.

”Cum convingi autoritățile? Oferindu-le ceva ce ei nu pot să facă”, spune Nicoleta Schroeder.

Nevoia de reglementare a Uber

Însă pentru acest lucru este nevoie și ca serviciul Uber să fie acoperit de legislație. Chiar dacă în România nu s-a definit încă un cadru legal pentru funcționarea Uber, la nivelul Uniunii Europene s-au dat o serie de indicații pentru ca statele membre să-și aducă la zi legislația pentru a încorpora servicii precum Uber. ”Astăzi vorbim despre un serviciu nedefinit. Nu e niciun secret în acest lucru. Este ceea ce ne dorim cel mai mult, să găsim o modalitate care să reglementeze serviciul. Să fie o legislație care să-i permită oricărui om care vrea să facă asta full-time să o facă”, precizează Schroeder.

Poate chiar lipsa unei legislații care să reglementeze existența Uber în România a făcut ca mulți dintre șoferii de taxi să se teamă de prezența americanilor la noi. Potrivit Nicoletei Schroeder – care recunoaște că încă folosește serviciile firmelor de taximetrie – decizia este doar a consumatorului.

”Șeful Clever, cel mai mare agregator de taxiuri, declara recent că, de când a venit Uber în România business-ul i-a crescut de 4 ori. Convingând mai mulți oameni și oferindu-le mai multe alternative, este logic ca oameni să înceapă să-și lase mașina acasă și să folosească toate opțiunile de transport”. Poți citi aici replica lui Mihai Rotaru, fondatorul Clever Taxi, privind această afirmație.

Cifre relevante Uber

În ceea ce privește timpul mediu de așteptare al unei mașini Uber, în capitală, la doi ani de la lansare, acesta a scăzut de la 12 minute la aproximativ patru minute. În celelalte orașe, un utilizator așteaptă în medie 6 minute pentru o cursă.

”Dacă ne uităm și la orașele mai dezvoltate, timpul de așteptare este la 2-3 minute. Și asta ne dorim și noi. Să fii acolo tot timpul când omul are nevoie de tine”, mai spune șefa Uber în România.

De aceea, Uber se concentrează pe dezvoltare în orașele în care există deja și își dorește să devină un serviciu de masă. În același timp, în a doua parte a anului, oficialii Uber vizează lansarea UberEats, care este o linie de business diferită, mizând pe livrarea rapidă a comenzilor de mâncare, fie prin șoferii parteneri, fie prin alți parteneri (de exemplu, livrarea pe biciclete), având în vedere și introducerea Uber for Business, care le-ar permite companiilor să renunțe la flote întregi de mașini. În plus echipa locală a Uber, ajunsă la 30 de persoane, ar putea crește cu 10-15 noi angajați până la finalul anului, tocmai pentru a susține dezvoltarea.

Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.