Ai nevoie de specialiști care să te ajute să-ți dezvolți afacerea? Îi găsești pe BizTool.ro.

Joi, pe 17 ianuarie, în cadrul unei ședințe a Parlamentului European de la Strasbourg, oficialii europeni au votat în favoarea proiectului de regulament privind protecţia bugetului Uniunii în cazul unor deficienţe generalizate în aceea ce priveşte statul de drept în ţările membre.

Guvernele care intervin în instanţe sau nu reuşesc să combată frauda şi corupţia vor risca suspendarea fondurilor UE, conform proiectului care a primit 397 de voturi în favoare (din 624 exprimate) – 158 de voturi au fost împotrivă. Din cei 13 parlamentari români din partea PSD, 10 au votat împotrivă, unul a votat pentru, iar 2 s-au abținut.

Raportul referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind protecţia bugetului Uniunii în cazul unor deficienţe generalizate în aceea ce priveşte statul de drept în ţările membre a fost propus de Eider Gardiazabal Rubial (social-democraţi) şi Petri Sarvamaa (creştin-democraţi).

”Unul dintre cele mai importante lucruri care menţin democraţia este statul de drept. De aceea votăm acest raport. Este vorba despre protecţia bugetului Uniunii Europene. Aceată reglementare are bază legală. Trebuie să fie şi vor fi aceleaşi consecinţe pentru toate statele membre UE”, a spus Petri Sarvamaa înaintea votului, după cum anunță news.ro, publicația având un corespondent la ședința de ieri a Parlamentului.

Nu respecți statul de drept? UE îți taie finanțarea

După cum spuneam, votul privind protectia bugetului UE s-a dat joi la prânz, în plenul de la Strasbourg. Ulterior, proiectul de regulament va merge la Consiliu, pentru a fi aprobat.

Dacă va fi aprobat în Consiliul Uniunii Europene, textul va deveni lege. Iar țara noastră, la fel ca Ungaria și Polonia, ar fi principalele vizate de această propunere, având în vedere contextul politic actual. Ce ar însemna pentru România și pentru antreprenorii români posibilitatea ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept?

Am pus această întrebare Andreei Carp, consultant în fonduri europene și expert în achiziții publice, managing partner în cadrul CARP Management & Consulting, unul dintre specialiștii în consultanță financiară listați pe platforma BizTool.ro, și am aflat o părere avizată asupra impactului pe care l-ar avea această măsură în ceea ce privește accesul antreprenorilor români la finanțare europeană.

”Mi se pare normal ca statele care contribuie cel mai mult la bugetul UE să dorească să își protejeze banii având în vedere că nu pot interveni în politica internă a țărilor. Este un instrument coercitiv”, ne-a spus Andreea.

”Din punctul meu de vedere, implementarea unei astfel de măsuri, respectiv sanționarea României pentru nerespectarea statului de drept va avea impact asupra antreprenorilor, dar nu unul decisiv. Finanțarea pentru ei nu va fi total blocată”, este părerea specialistului BizTool.ro.

Finanțări blocate

Andreea adaugă și faptul că o măsură de acest fel, însă, va afecta atât antreprenorii care au în implementare proiecte cu finanțare europeană. ”Din experiența exercițiului financiar anterior, rambursările și plățile vor fi blocate până când statul găsește surse de finanțare ca să facă plăți, până la ridicarea suspendării, cât și pe cei care doresc să obțină finanțare pentru că probabil unele apeluri de proiecte vor fi fie suspendate, fie anulate sau amânate”, completează Andreea Carp, spunând faptul că în ultima perioadă s-a confruntat cu situații de blocaj total, chiar dacă banii se rambursează mai greu.

”Proiectele astea fac parte dintr-un angajament asumat față de EU prin acordul de parteneriat. Statul român a făcut mereu tot ce a putut ca să ramburseze cheltuielile și să poată raporta rezultate către EU. În concluzie, probabil antreprenorii vor avea probleme de cash – flow (lucru des întâlnit oricum în procesul de implementare a unui proiect) dar proiectele nu vor fi blocate complet. Nici accesul la finanțare nu va fi restricționat”.

Analizând textul regulamentului, concluzia specialistului în fonduri europene este că se stipulează clar că statele membre au obligația să facă plățile pe proiecte din surse proprii.

Astfel, cu excepţia cazului în care decizia prevede altfel, guvernul ar trebui să continue implementarea programului sau fondului UE respectiv şi să efectueze plăţi către beneficiarii finali, cum ar fi cercetătorii sau organizaţiile societăţii civile. Comisia ar trebui să facă eforturi pentru a se asigura că beneficiarii primesc sumele datorate.

”Din punctul meu de vedere, pentru România în contextual actual, suspendarea fondurilor pare să fie cea mai drastică măsură pentru că statul român va trebui să facă eforturi suplimentare ca să susțină implementarea proiectelor din punct de vedere financiar”, mai spune Andreea Carp.

Cum s-ar aplica măsura de blocare a fondurilor europene

Dacă această propunere va deveni lege, aplicarea acestei situații ar urma să aibă loc, conform textului, de la momentul comunicării situației de risc către statul membru.

”Deci, conform propunerii de text legislativ, statul membru va fi informat, și înțeleg de asemenea că se va elabora un raport de către 2 experți externi cu privire la situația de risc constatată, și va putea formula un punct de vedere care va fi luat în considerare. Măsura de sancționare se aplică abia după ce are loc decizia finală”, completează Andreea. Măsurile de sancțiune dispuse sunt proporționale cu gravitatea faptei, în funcție de cum dispune comisia.

Totodată, la articolul 4 sunt detaliate toate măsurile pe care la pot lua, cu aplicarea principiului proporționalității. Printre acestea se numără suspendarea plăților ori interzicerea de a accesa noi fonduri (regăsiți detaliile în documentul de la finalul materialului).

Nu în ultimul rând, Andreea Carp menționează faptul că regulamentul se va aplica de la 1 ianuarie 2021.

Ponderea finanțărilor europene în buget

Finanțările europene au un impact foarte mare în economiile statelor din estul Europei, acolo unde banii de la UE sunt o felie importantă din bugetele de investiții în infrastructură. De exemplu, după cum scrie The Guardian, în Polonia fondurile europene o pondere de 61% din investițiile publice, în timp ce ponderea este de 55% în Ungaria și de 45% în țara noastră.

Tocmai de aceea, adoptarea unui astfel de regulament, în contextul politic și economic actual, ar avea un impact negativ semnificativ în țara noastră. Chiar dacă politicienii care ne reprezintă în Parlamentul European, precum și pe cetățenii din Ungaria și Polonia, se opun intrării în vigoare a unui astfel de regulament, acesta este susținut de membrii cu greutate ai UE, precum Germania, Finlanda, Franța sau Olanda, care acuză guvernul român că încetinește lupta împotriva corupției.

”Ar fi trebuit să avem un astfel de instrument chiar mai devreme”, a declarat ieri, înaintea votului, Günther Oettinger, Comisar European pentru Buget, după cum scrie politico.eu.

Proiect de regulament privind protecţia bugetului Uniunii Europene în cazul ţărilor membre care nu respectă... by Oana Cosman on Scribd