Este foarte bine că avem câteva noi fonduri, lansate în ultimii 2 ani. Însă este relevant, de asemenea, să vedem imaginea de ansamblu și modul în care toți acești jucători se potrivesc împreună în ecosistemul prezent.

Să începem cu situația de acum 4 ani (2015)

În 2015 existau foarte foarte puține organizații active pe zona de venture capital, fazele de investiții (Pre-seed, Seed, Series A) nu erau acoperite bine, iar volumul era redus (aproximăm la ~15 investiții/an de tip Seed; ~5 la Series A-B cu capital românesc), iar

Multe startupuri căutau investitori în afara României; de exemplu între 2013 și 2015, în jur de 6 startupuri din Cluj și București au strâns investiții de la fonduri VC din Bulgaria

Numărul de startupuri în acei ani a fost probabil undeva între 300 până la 500, iar dintre ele probabil între 100 și 200 ar putea fi analizate serios de investitori cu șanse mari de a investi.

Despre EIT și cum poate fi de folos startup-urilor din România

Ce se întâmplă în 2019?

Trei sau patru ani mai târziu, situația arată destul de diferit. Putem vedea jucători apăruți recent și o acoperire mult mai bună a etapelor de creștere prin care trece un startup. Puteți vedea mai jos programele de susținere/accelerare și venture capital care au căutat activ să investească sau să ajute startupurile sa găsească investiție în anul 2019.

Reprezentarea grafică este o poziționare aproximativă pe etape de investiții (este greu să facem o reprezentare exactă, așa că luați-o ca o imagine generală). Linia de sub fiecare logo reprezintă spectrul investițiilor oferite de acele fonduri, acceleratoare sau organizații cu scop investițional.

Organizații din zona pre-seed

Anii 2018-2019 sunt marcați și de dezvoltarea rețelelor și a micro-fondurilor de angel investors autohtoni. TechAngels (în București) a devenit mult mai activ; Growceanu (în Timișoara) a fost formalizat și lansat, inițiativa începând din 2016; T.A.N (în Cluj-Napoca) este în proces de formalizare/lansare; Sparking Capital are câteva investiții făcute deja începând cu 2018; TBNR (în Iași) a investit începând cu anul trecut în 3 startupuri.

În ceea ce privește finanțările care provin din partea acceleratoarelor, Techcelerator a fost cel mai activ, ajungând la 24 de investiții de la lansare, rundele de investiții variind de la €25K la €100K.

Raport Activize: 2020 anul investițiilor de la business angels în România

Întâlnim si modele de tipul 0-Day Capital ce caută să intre parteneri în startupuri de la nivel de idee, venind atât cu finanțare cât și cu implicare în operațiuni/management.

De asemenea avem o serie de acceleratoare si organizații ce ajută startupurile early-stage să obțină finanțare, precum: Commons Accel, Startarium, Rubik Hub, InnovX, Risky Business, Spherik, Innovation Labs și Human Finance.

Avem si programele din cadrul conferințelor unde startupurilor se pot conecta cu investitori, spre exemplu, How to Web, Techsylvania, Upgrade100, GoTech. Există mult mai multe decât cele enumerate, dar nu e scopul articolului de a le lista pe toate aici (ci într-o radiografie viitoare al nivelului pre-seed).

Fonduri de tip Venture Capital

Acum cu noile fonduri există opțiuni variate între €300K și €2M. Există o creștere în volumul investit când vine vorba de seed și series A (pornind de la ~5M € în 2018, s-a ajuns la ~11M € deja investiți în 2019).

În general mărimea rundei de investiții a crescut în fiecare etapă. În 2013, €30K - €50K erau considerați seed, în 2019 o rundă de investiții de tip seed este mai mare de €100K.

Noile fonduri de investiții create în 2018/2019 investesc în rundele de tip seed și series A. GapMinder e in parteneriat strâns pe accelerare cu Techcelerator; iar pe Seed până la €1.5M cu potențial de follow-on investment până la €4.5M. Early Game oferă si accelerare cu investiție până la €200K cu runde până la €4.3M). Gecad trece la urmatorul nivel si se va concentra pe runde de tip Series A, între 1M și 5M.

3TS Capital Partners și Earlybird Venture Capital fac și în România investiții din când în când, având un partener activ, din România, însă per total aceste fonduri acoperă CEE.

Fonduri de tip Private Equity

Numărul fondurilor de capital privat a crescut (spre exemplu Morphosis Capital, Roca, Black Sea Fund, Equiliant Capital). Deși sunt menționate des ca potentiale surse de investiție în startupuri, nu le-am numărat în graficul de mai sus, întrucât cred că nu sunt axați pe investiții în zona de startupuri. Interesant este și cazul Equiliant Capital (constituit de fondatorii Dedeman), ce va investi în orice domeniu, mai puțin în tehnologie.

De obicei, aceste fonduri de tip private equity fac investiții de câteva milioane de euro (chiar și zeci de milioane), se implică mult operațional și se așteaptă la o rentabilitate solidă de la an la an, ceea ce nu este cazul atunci când discutăm de startupuri tech (deși trebuie să menționăm că Roca a lansat o ramură separată RocaX ca suport pentru startupurile în stadiu incipient).

Câteva concluzii și observații:

  1. Pentru startupuri va fi mai ușor să strângă investiții de tip seed (bineințeles dacă vor reuși să ajungă la acea etapă și vor fi credibile; sunt sceptic ca numărul lor va fi îndeajuns de mare încât paleta de alegere pentru fonduri sa fie foarte largă.
  2. Trebuie să luăm în considerare faptul că multe fonduri din afară se uită la startupurile din România. Acest lucru s-a întâmplat și în trecut, dar acum crește datorită capitalului disponibil spre investiție în CEE.
  3. Calitatea și experiența echipelor din startupuri care au primit investiții anul acesta pare să fie mult mai bună comparativ cu câțiva ani în urmă. De asemenea, numărul de startupuri noi a crescut; din ce în ce mai mulți oameni vor să se alăture sau să înființeze startupuri, bineînțeles asta nu înseamnă că sunt mai bine pregătiți.
  4. Fondurile se intersectează mai mult întrucât vorbesc cu același startupuri; probabil o direcție nouă va fi să analizeze startupuri și din afara României; preferând să co-investească cu alte fonduri de investiții din regiune.
  5. Unele fonduri vor face investiții și în alte tipuri de companii de tehnologie pe lângă cele cu produse pure întrucât și acelea au un potențial de a crește mai rapid; exemplu o companie ce oferă un serviciu în care o bună fracțiune din ceea ce face este automatizată (spre exemplu: productized services or AI services companies - un trend pe care îl vedem și în Europa, exemple aici și aici)
  6. Simbioza între organizațiile/rețelele de business angels și fonduri are loc și va fi foarte utilă mai departe atât pentru rețele, întrucât vor avea acces mai ușor la investiții ulterioare pentru startupuri, cât și pentru fonduri, deoarece startupurile vor fi verificate de aceștia înainte.

Cu siguranță ecosistemul românesc crește bazat pe organizațiile implicate în venture capital; există mult avânt și energie de care trebuie să profităm. Dar există și multe goluri de acoperit și de stabilizat ca să ajungem la un ecosistem vibrant, dar despre asta într-un articol următor.

P.S Mulțumiri către cei au contribuit cu feedback pentru articol Bogdan Ceobanu (Policy Officer on Entrepreneurship & Innovation at European Commission), Bogdan Iordache (Partner at Gecad Ventures, Chairman at How to Web), Dan Calugareanu (Partner at Early Game Ventures), Emmett King (General Manager at Wirtek), Valentin Maior (Manager at TechMatch.EU), Ovidiu Rata (Manager at Relians) și Cristina Țoncu (Program Director at Techcelerator).