Criza umanitară provocată de COVID-19 a avut deja efecte asupra economiei globale și naționale, în special pe piața muncii, impactând nu doar oferta (bunuri și servicii), cât și cererea (consum și investiții). Majoritatea business-urilor, indiferent de mărimea acestora, vor avea de înfruntat în perioada următoare scăderi ale profitului, insolvență sau chiar disponibilizări în anumite sectoare.

Susținerea operațiunilor de business vor deveni în special dificile pentru întreprinderile mici și mijlocii. Ținând cont de situația actuală incertă, cel mai probabil, în intervalul ce urmează, companiile vor suspenda investițiile, achizițiile de bunuri și noi angajări.

Previziunile financiare internaționale indică spre un impact negativ asupra economiei globale, cel puțin în prima parte a anului 2020. Prin urmare, pentru a tempera scăderile indirecte ale economiei, sunt necesare politici fiscale rapide și coordonate între toți decidenții – de la autoritățile statului, reprezentanți ai companiilor mari sau mici, până la companii de recrutare sau sindicate.

„Protejarea muncitorilor și a familiilor acestora de infecția COVID-19 trebuie să fie prioritatea numărul unu în aceste zile. În același timp, devine tot mai importantă luarea unor măsuri financiare concrete pentru a-i proteja pe cei afectați de reducerea activității, dar și pentru a păstra economia activă”, crede Florin Godean, Cluster Manager România și Ungaria - Adecco Group.

Infinix, cel mai nou brand de telefoane care intră în România

În acest sens, Adecco România recomandă cinci măsuri concrete, pe care autoritățile le-ar putea lua pentru susținerea și stabilizarea pieței muncii:

  1. Reducerea sau anularea impozitului pe venit (după modelul sectorului IT) pentru categoriile de angajați și noi angajați în sectoarele de producție alimentară, igienă, rețele utilități publice pe tot lanțul aferent de la producție, logistică și desfacere, farmaceutic și sănătate. Acest lucru va sprijini mediul privat în creșterea atractivității joburilor aflate la mare căutare în această perioadă: manipulanți mărfuri, agenți vânzări, agenți distribuție, operatori în producție sau muncitori necalificați.
  2. Acordarea gratuită a semnăturii digitale (printr-o platformă unică a Ministerului Muncii), pentru persoanele care doresc să se angajeze și să semneze digital contractele de muncă. Această măsură trebuie corelată cu permiterea realizării formalităților de Securitate și Sănătate în Muncă (SSM) prin video conferință și toate actele necesare angajării să fie semnate și transmise digital. În acest scenariu, contactul fizic pentru semnarea actelor ar fi eliminat, procesul de angajare ar fi accelerat și riscul de îmbolnăvire ar fi înlăturat.
  3. Introducerea testării gratuite sau subvenționate pentru Covid-19 în formalitățile de medicină a muncii. Această practică reprezintă o garanție pentru angajatori, dar și pentru angajați, că în mediul de lucru sunt angajate persoane sănătoase, iar astfel, s-ar testa o mai mare parte din populație (măsură dovedită de succes în state precum Coreea de Sud și Singapore în lupta împotriva Coronavirus).
  4. Îndrumarea persoanelor care trec de perioada de izolare la domiciliu cu bine către ANOFM și agenții de muncă temporară pentru găsirea unui loc de muncă. În România sunt peste 80.000 de persoane aflate în izolare, care la un moment dat vor ieși din această stare și vor avea nevoie de un loc de muncă. Este vorba în mare parte de diaspora sezonieră care a revenit în țară și, cu siguranță, va avea nevoie de joburi.
  5. Îndrumarea tinerilor peste 16 ani (elevi și studenți), a sportivilor legitimați (care nu mai participă în competiții sportive) către ANOFM și agenții de muncă temporară pentru găsirea de joburi în regim de tele-muncă. Această practică trebuie menținută în regim de part-time, pentru a nu perturba actul de educație (realizat acum online) și pregătirea sportivă.