Oana Coșman
Am fost la DevTalks București 2017, cel mai mare eveniment dedicat comunității developerilor din România, ca să vedem care sunt câteva dintre cuvintele cheie ale acestui an în ceea ce privește cele mai hot tehnologii.
Iată ce am aflat de la oamenii din spatele codului:
Acesta este cel mai mare buzzword al momentului în sectorul financiar. Tehnologia a cărei cea mai cunoscută aplicație este, poate, moneda virtuală bitcoin, permite tranzacții rapide, transparente și securizate.
În esență, blockchain permite transmiterea de informații dintr-un punct în altul complet automatizat și securizat (poate de aceea este și atât de atractivă). Un blockchain (lanț de blocuri) se referă la un distribution ledger – un registru de înregistrări – aranjat în ordine cronologică în loturi de date – de aici denumirea de blocuri – care se leagă între ele în mod securizat, tocmai de accea fiind foarte greu să le spargi. Fiecare bloc creat se leagă de cel dinaintea sa și formează un lanț neîntrerupt de înregistrări unice care nu pot fi ”atacate” în mod individual, fără a afecta și blocurile din jur.
Tehnologia blockchain a atras foarte mult directorii instituțiilor financiare din întreaga lume, studiile arătând chiar că peste 80% dintre ei caută să integreze această tehnologie în serviciile pe care le oferă.
”Sunt peste 20 de startup-uri din Silicon Valley care au primit mai mult de 20 de miliarde de dolari din partea unor instituții financiare foarte mari pentru a dezvolta sisteme de tranzacții pe baza blockchain”, afirmă Alex Pohoată, software developtment lead, Dell Financial Services.
Însă, blockchain ar putea avea pe viitor și alte aplicații. De exemplu, ar putea sta la baza economiei colaborative, spune Alex Pohoată. Astfel, am putea vedea mai multe business-uri precum Uber sau Airbnb în care tranzacțiile să fie făcute direct între vânzător și cumpărător, fără intermedierea din partea băncii.
În același timp, potrivit lui Pohoată, blockchain-ul ar putea ajunge să stea la baza internetului. Adică toate informațiile pe care le transmitem pe internet să fie transmise în blocuri de date pentru a fi impenetrabile, folosindu-ne la maximum de funcționalitățile de securitate ale acestei tehnologii.
Agritech
Agricultura modernă nu mai înseamnă doar utililaje de ultimă generație, ci și modul în care putem folosi internetul, senzorii și dronele pentru a ține sub observație culturile sau fermele, pentru a ști ce dăunători le afectează, când este cel mai bun moment pentru însămânțare, rotația culturilor a afla situația stocurilor sau a afla previziuni despre vreme.
Intră în scenă internet of things și startup-urile din domeniul agriculturii de precizie. ”E nevoie de educarea fermierilor în folosirea soluțiilor tech”, spune Daniel Leu, co-fondator și business architect în cadrul AgriTech Solutions. Doar așa se va putea maximiza potențialul agriculturii. ”Deocamdată, fermierilor li se pare interesant, însă nu văd relevanța unei investiții pe termen lung.
În ceea ce privește țara noastră, sunt folosite în prezent doar 8 milioane de teren agricol, în timp ce 6 milioane de hectare sunt nefolosite. Prin implementarea unor tehnologii precum isteme de drone si de robotică pentru agricultură, irigații, urban farming, smart farming, suprafața folosită s-ar putea mări.
Agricultura este încă un domeniu fierbinte, iar accentul se pune tot mai mult pe tehnologizarea sa. În acest sens, au început să apară acceleratoare care susțin startup-urile din domeniu agritech.
Realitate augmentată & realitate virtuală
Avansul acestor tehnologii se datorează schimbărilor produse în interfețe. Astfel, atât realitatea augmentată cât și realitatea virtuală aduc o promisiune importantă: în curând, nu vom mai avea nevoie de un gadget cu ecran pentru a viziualiza informațiile – telefoanele, televizoarele vor deveni învechite.
Iar următorul pas logic ar fi cel intuit deja de Elon Musk care și-a propus să dezvolte prin Neuralink o interfață între creier și computer. Această conexiune ar facilita atât download-ul, cât și upload-ul de informații de la și către creier. ”Am putea ajunge să controlăm tot ce este automatizat. Însă aceasta este încă o chestiune de câțiva ani buni”, afirmă Pohoată.
