Opinie semnată de Florin Maxim, fondatorul Hospitality Culture Institute, primul institut independent de cercetare, training și consultanță din România care studiază piața și tendințele din industria HoReCa.


În acest context, am gândit un scurt manifest pentru internaționalizarea ospitalității românești, mai ales că Hospitality Culture Institute își propune să se extindă la nivel european, în Polonia și Cehia.

  1. Realitatea macroeconomică la nivelul general

Realitatea economică în prezent: o radiografie BNR a investițiilor românești peste hotare arată că, în medie 134 de companii cu capital autohton au trecut granița anual în perioada 2005-2015, iar ponderea acestor investiții în PIB este de 0,18%, România fiind ultima economie din regiune la acest indicativ.

Doar 22.000 de companii desfăşoară, în prezent, activităţi de export în România. Cele mai multe activează în comerţ (8540), industria prelucrătoare (7875), transport/depozitare (1107) şi agricultură (1067). Majoritatea (14.500) au capital integral românesc, peste 5000 au capital străin, iar 2500 capital mixt.

  1. Zoom in: realitatea din ospitalitate

Cu puține excepții, industria ospitalității autohtonă se concentrează doar pe piața locală. Dintre cele 27.331 de firme care au cod CAEN 5610, doar 7 companii au activități de export. Spre comparație, 107 dintre acestea au activități de import. Putem concluziona de aici că piața locală este izolată. Singură speranță reală pe termen scurt sunt antreprenorii din tehnologie care dezvoltă soluții pentru industria ospitalității, dar și aici nu avem încă start-up-uri locale care s-au extins cu succes pe alte piețe.

  1. Fără fonduri de investiții și finanțări mari, nu putem crește accelerat în ospitalitate

Momentul de final al acceleratorului Horeca Business Accelerator a fost revelator pentru mine: am avut o reprezentare extraordinară chiar pe finalul proiectului, exact în ziua de pitch. Patru fonduri de investiții și peste 10 investitori de tip angel au participat la sesiune de pitching. Industria ospitalității, formată atât din jucătorii tradiționali, cât și din firmele de tip startup tech inovatoare, nu au cum să explodeze fără fonduri de investiții și invistitori individuali. În industria IT, fondurile de pensii au pompat bani și i-au obligat pe antreprenori să gândească și business pe lângă linie de cod. În acest fel a apărut Silion Valley. În același mod, ospitalitatea trebuie să devină transparentă, să devină un business și să inoveze.

Am învățat din experiența acceleratorului că poți atrage finanțări serioase dacă dezvolți un business transparent și inovativ în ospitalitate. Până acum nici un fond de investiții și nici un investitor de tip angel nu lua în considerare sectorul ospitalității. Nici măcar nu răspundeau la mailuri sau telefoane! Acum lucrurile se schimbă.

  1. Start în internaționalizare pentru antreprenorii români

Tot mai mulți anteprenori vor să scrie poveşti de succes în cartea internaționalizării. Aș menționa aici doar trei exemple: SaladBox, brand prezent pe 15 piețe, 5 to Go, care urmăreste extinderea în Polonia sau Moldova și Dabo, care se extinde internațional prin francize.

  1. Digitalizare, francizare și colaborare

Cred că internaționalizarea va genera un boom pentru business-urile locale din ospitalitate în perioada post-Covid-19.

Iar cea mai mare problemă pe care o văd în internaționalizare este controlul. Antreprenorii din ospitalitate știu că este un business în care trebuie să fii prezent. Această nevoie de control poate fi acoperită în cazul altor business-uri prin digitalizare. Însă în HoReCa nu o poți face decât prin “francizare”. Adică prin sistem, model de business, set de reguli. În plus, pentru o internaționalizare de succes, este nevoie de colaborare, atât din punctul de vedere al cunoştinţelor antreprenorilor și ale managerilor, cât şi al costurilor de export ce pot fi împărţite.În acest context, vrem să internaționalizăm Hospitality Culture Institute pentru că ne dorim să deschidem exporturile și la nivel de business, nu doar la nivel de forță de muncă. Dacă românii nu vor să mai stea în țară, atunci mai bine ducem și business-urile românești după ei. Dorim să exportăm și lideri de business. Începem cu Polonia si Cehia.