Florin Cașotă
Oana CoșmanDespre rolul unui mentor și activitatea grupei VC Bootcamp am discutat cu el în cadrul unui interviu care a avut loc la finalul lui 2022.
Din postura de mentor, Liviu încearcă să le ofere fondatorilor de startup-uri care intră în grupele acceleratorului InnovX-BCR sfaturile pe care și le-ar fi dorit să le audă el de-a lungul carierei sale, sfaturile de care ar fi avut nevoie, printre altele, pentru a ”arde etape”, așa cum spune chiar el.
Astfel, mentorul poate fi un ”facilitator de transfer de know-how. E cineva care vine cu o experiență adunată într-o anumită piață, într-o anumită generație, și o livrează, ca o scurtătură, celor care beneficiază de activitatea de mentorat”.
”Dacă mă uit la trecutul meu, în anii 2000, când aveam nevoie de mentori și nu am avut, am învățat că experiența, viața, piața, te învață, în general, ce să nu faci. De obicei lecții ”așa nu”. De obicei lecțiile de viață așa vin, cu ”așa nu”. Un mentor vine cu ceva foarte prețios, ceva cu care greu te întâlnești în viață: ”așa da”, îți arată cum trebuie să faci, îți arată ceea ce-ți lipsește, ce nu prea poți suplini prin experiență decât printr-o sumă de ”așa nu”-uri să deduci un ”așa da” corect”, ne spune Liviu.
Chiar dacă activitatea de mentorat este încă într-o fază incipientă în țara noastră, Liviu este convins că mentorii pot să ajute la creșterea mai rapidă a ecosistemului astfel încât să putem recupera din decalajul pe care-l avem față de alte piețe.
În viziunea lui, un mentor poate veni către un fondator cu experiența sa, fie acumulată în cadrul profesiei, fie acumulată prin studii. ”Transferul acesta ajută fondatorii de startup-uri să ardă niște etape, să ajungă în față mai repede. Și dacă se poate cu cât mai puține așa nu-uri”, precizează Liviu.
Nevoia unui program de pregătire pentru fonduri de investiții
Tocmai pentru a ajuta persoanele care doresc să lucreze în zona investițională și care au potențialul de a lansa propriile fonduri de investiții să ajungă mai rapid la niște concluzii clare, Liviu Munteanu s-a alăturat ca program manager în cadrul VC Bootcamp.
Din punctul lui de vedere, VC Bootcamp era un program necesar, o piesă fundamentală care lipsea până acum din ecosistemul local de startup-uri.
”Programul de VC Bootcamp a adus o componentă importantă, a adus educarea potențialelor echipe care s-ar fi văzut în postura de fonduri de investiții know-how-ul necesar și networkingul necesar”, declară Liviu, precizând faptul că într-un ecosistem în care existau programe destinate startup-urilor și scaleup-urilor, InnovX a venit pe piață cu un program pentru ”partea cealaltă a baricadei”.
”Apăruseră deja oameni care voiau să intre în industria aceasta, aveau capacitatea financiară și networkingul necesare, însă nu aveau know-how-ul, iar InnovX a venit exact cu asta. A venit, a luat surprinzător de mulți oameni interesați de asta, i-a adus în același loc, le-a oferit informațiile și i-a organizat în echipe. Aduce nu doar know-how și networking, cât și disciplina necesară pentru a livra la timp, asta e valabilă pentru toate programele InnovX, de a livra la timp tot ce trebuie pentru a reuși să ridici un fond la data la care ți-ai propus”, mai spune reprezentantul InnovX-BCR.
”Dry powder”
Și pentru că a început să vorbească despre fonduri de investiții și administratorii acestora, Liviu este de părere că 2023 va fi marcat de două tendințe oarecum antagonice, dar care vor avea, pe termen lung, un efect pozitiv.
”Simt și o încetinire a pieței, dar și o creștere a concurenței. Se pot întâmpla amândouă în același timp, iar rezultatul este acel ”dry powder”, adică banii care se strâng și stau, sunt în expectativă, pentru că avem mai puține runde, sau mai mici, sau mai corecte din punct de vedere al evaluărilor, dar bani strânși sunt foarte mulți. Acest lucru va crește pentru că vin mai mulți bani, perturbarea aceasta numită PNRR, care afectează (pozitiv) ecosistemul va aduce cu sine și o altă problemă, anume că va trebui și o cofinanțare. Cumva va trebui să strângem peste 100 de milioane de euro contribuție limited partners în România. Va fi o concurență foarte mare, iar asta se va vedea”, afirmă Liviu, menționând faptul că apariție mai multor fonduri de investiții va duce la dezvoltarea ecosistemului din România, la fel ca și în alte țări europene.
La dezvoltarea ecosistemului participă și fondatorii de startup-uri, iar pentru a-și crește atât afacerile lor cât și acest ecosistem în mod corect, Liviu Munteanu îi îndeamnă să acorde atenție dimensiunii piețelor în care activează și să fie pregătiți pentru posibilele investiții pe care le-ar putea primi.
”Acest lucru ține de dimensiunea pieței căreia se adresează. Dimensiunea pieței căreia te adresezi ca un startup determină și dimensiunea fondurilor de investiții care vor veni la tine. E foarte important ca fondatorii de startup să înțeleagă cum funcționează un VC și care sunt mecanismele din spate, ce anume determină o investiție. În principiu VC-urile caută un fund returner, adică un startup care poate să aducă înapoi întreaga dimensiune a fondului la un exit favorabil. Asta ține, în special, de potențial, de dimensiunea pieței. Fondatorii trebuie să înțeleaga următorul lucru: dacă dimensiunea pieței mele este X, atunci pot atrage fonduri de o anumită dimensiune, nu mai mari, pentru că nu voi reprezenta un potențial fund return pentru ei”, explică Liviu, precizând faptul că este important ca fondatorii să înțeleagă faptul că este în interesul lor să știe cui se adresează pentru ca astfel să nu piardă resurse și timp prețios din activitatea lor adresându-se unor fonduri care nu au dimensiunea potrivită.
Skill-uri necesare și ce poți achiziționa ulterior
Totodată, mentorul InnovX îi sfătuiește pe fondatori să acorde mai multă atenție Capitalization Table-ului (tabel de capitalizare), adică instrumentul care oferă o imagine asupra procentelor de proprietate a acțiunilor unei companii, diluarea capitalului propriu, valoarea acestui capital în fiecare rundă de investiții și componenței echipei de fondatori.
”Încă de la început, fondatorul sau cofondatorii trebuie să înțeleagă unde se poziționează, ”suntem sau nu suntem o companie de tech”, de exemplu, ”în ce verticală sau nișă acționăm”, astfel încât să știi ce skilluri sunt absolut necesare în echipa de fondatori și ce skill-uri pot fi achiziționate ulterior”.
Liviu dă exemplul unei companii care nu este, la bază, un startup tech ci vinde servicii de beneficii pentru angajați. Pentru o astfel de companie este ilogic să aducă un CTO cu experiență căruia să-i ofere 25% din Cap Table.
”Este un skill care se poate achiziționa ulterior. S-ar putea să fie cineva necesar pe marketing, pe vânzări, care s-ar putea să fie un skill absolut necesar pentru a reuși. De aceea recomand multă atenție, gândire îndelungată la început pentru a vedea clar cine anume trebuie să fie în cap table și cine nu”, declară Liviu, precizând faptul că deși nu pare un element esențial la formarea startup-ului, este foarte important ca fondatorii să formuleze foarte clar aceste lucruri încă de la început ”pentru că astfel îi crește șansele de finanțare, de atragere de bani”.
