Vlad Andriescu
Nu este o listă completă. Nici nu ne dorim, nici nu putem să o facem completă. Suntem observatori ai ecosistemului, conectori între antreprenori, investitori și uneori autorități. Am descoperit și noi, după trei ani jumătate, că start-up.ro nu e numai o platformă jurnalistică. Aceasta ar fi explicația simplistă. Suntem în mijlocul terenului și încercăm să facem ordine în ceea ce vedem.
Ce s-a văzut de la noi în anul 2018 în privința antreprenoriatului românesc? Care sunt momentele cheie ale acestui an și încotro ne îndreptăm?
Investiții și exit-uri
2 martie 2018 va rămâne în istoria ecosistemului de startup-uri din România drept momentul oficial în care am avut primul unicorn pe piață. UiPath, o companie fondată la București, cu sedii în numeroase orașe din lumea întreagă, a primit atunci 153 de milioane de dolari investiție la o evaluare financiară de peste un miliard de dolari. Am intrat în lumea bună a startup-urilor și putem scrie pe toate prezentările despre ecosistem că avem un unicorn. Până acum doar bănuiam că Bitdefender, nu neapărat un startup, cât o companie de tehnologie, ar fi pe acolo. Momentul UiPath a însemnat un boost de încredere pentru ecosistemul românesc, iar succesul echipei conduse de Daniel Dines a fost demonstrat în lunile care au urmat, deoarece cifrele UiPath au crescut continuu și au și primit investiție suplimentară. UiPath, o companie care face software prin care automatizează tot felul de procese repetitive în diverse industrii, a devenit una dintre acele firme la care bat la ușă investitorii pentru a da bani.
Ecosistemul avea nevoie de așa ceva pentru a putea să vadă că se poate, pentru exemple pentru tineri și pentru a continua munca.
Au fost multe alte startup-uri care au primit investiție, mai mică sau mai mare, în cadru organizat, cum ar fi un accelerator, sau prin forțe separate. Exemplele ar fi relativ nedrept de scris pe hârtie, pentru că îmi vor scăpa unele, dar amintesc Fintech OS, Instant Factoring (câștigători și la Central European Startup Awards), The Pole Society (TPS Engage acum), Sypher, Eventway (Intelligent Bee), Conso.ro, Evertoys, SmartDreamers, MEDIjobs. De asemenea, au fost și exit-uri mai mici, cum ar fi cel al Froala.
Citește și materialul nostru cu 10 români care ne fac mândri din lumea startup-urilor.
Mai multe fonduri disponibile pentru startup-uri
Anul acesta a adus și o diversitate mai mare a fondurilor și programelor disponibile pentru startup-uri. Existente și în anii trecuți, dar într-un număr mai limitat, fondurile de investiție românești s-au dezvoltat în 2018. Amintesc Gapminder, Early Game Ventures sau Sparking Capital. Primele două au atras fonduri de la European Investment Fund și sunt practic administratorii fondurilor acestea. E un semnal bun pe piață, pentru că lucrurile devin mai profesionalizate, nu ne mai bazăm doar pe business angels și începe să fie acoperită zona de investiție de tip Seed, care ne lipsea atât de mult și care era amintită de majoritatea investitorilor ca un gol în ecosistemul românesc. Astfel, 2018 începe să arate că zona de startup-uri din România prinde contur și se încheagă înspre toate elementele constitutive ale unui ecosistem sănătos.
De altfel, pe lângă fonduri, au fost numeroase acceleratoare și programe pentru startup-uri pornite. Techcelerator e acceleratorul celor de la Gapminder, Startarium a organizat un concurs cu premii în bani pentru pitch-uri, TBNR Accelerator e primul accelerator din Iași, Rubik Hub dezvoltă un ecosistem curajos la Piatra Neamț, Orange Fab de la Orange a ajuns deja la a doua ediție.
Anul a avut semne bune, iar continuitatea este ceea ce se cere pentru întărirea ecosistemului.
Succes românesc în afară
Fără să încercăm să ridicăm vreun patriotism de șaradă, a fost un an în care am auzit în continuare de succes românesc în afara țării. Fondatori născuți în România și-au dezvoltat afacerile și startup-urile în străinătate. Work in Startups, o platformă lansată în Marea Britanie de doi români, a fost achiziționat de Adzuna în luna octombrie. TPS Engage face afaceri în Dubai și a anunțat și un parteneriat pentru piața din Statele Unite. Softvision, companie fondată în Silicon Valley de Laurențiu Russo, a fost vândut către Cognizant cu 550 de milioane de dolari. Konux e un startup cu CTO și cofondator român în Germania și lucrează pentru digitalizarea căilor ferate de acolo. Marionette Studio a fost la Y Combinator în Silicon Valley și și-a lansat al doilea produs anul acesta. Digital e un startup care digitalizează cabinetele veterinare, pornit de români în Barcelona. hackajob a fost vândut pentru 6,7 milioane de dolari. A fost fondat de Răzvan Creangă la Londra. Emi Gal, un antreprenor în serie, a primit 4 milioane de dolari pentru noul lui startup fondat în Silicon Valley, Ezra, un ajutor pentru pacienții care suferă de cancer.
Așadar, ca și alți ani, a fost unul plin de exemple de succes în străinătate. Fără să aibă România vreun aport în sine la acestea, e un mesaj transmis mai departe de acești fondatori prin succesul lor. Nu e cu nimic diferit față de anii trecuți și sperăm să continue.
Programul Startup Nation continuă
Ajungând în zonele puțin mai mundane ale existenței și care lasă tehnologia de ultimă generație la o parte, anul 2018 marchează și a doua ediție a programului guvernamental Startup Nation, care a fost deschis de curând, pe 27 decembrie. Am susținut și criticat în aceeași măsură acest program, cu argumente de ambele părți. Am considerat mereu că este prea populist și oferă prea multe finanțări, fără să aibă un mecanism de follow up foarte bine pus la punct pentru verificarea succesului acestor afaceri în următorii ani. De asemenea, e un proces birocratic la mijloc, dar e o luptă antreprenorială până la urmă. În plus, am criticat ideea de a da bani grămadă unor oameni care nu au avut nicio legătură cu afacerile, fără să ai grijă de ei și să-i selectezi după mai mult decât un plan de afacere bine ticluit.
Cu toate acestea, pot spune că sunt și lucruri pozitive. Mulți oameni care altfel nu ar fi avut curajul, dacă nu posibilitățile, de a-și deschide o afacere au pornit la drum în 2018. Cei care au primit finanțări în prima ediție s-au lovit de multe lucruri și probleme, dar sunt mulți care sunt recunoscători acestui program, pentru că le-a oferit un imbold. Din acest motiv, PSD sau fără PSD, nu pot să critic în totalitate Startup Nation. L-aș fi implementat mult altfel, dar are și rezultate pozitive. Din păcate, a fost umbrit și de multe probleme birocratice și de proces, și de discuțiile legate de buget și fondurile care vin dinspre Guvern, dar și de mulți "antreprenori" care au decis să vândă pe OLX proiectele lor câștigătoare.
Per total, așteptăm anul 2020 pentru a trage o concluzie. Gândirea pe termen lung pare din ce în ce mai periculoase în România.
Niciun program de susținere a inovației
În continuare, mai ales că menționam mai sus de Startup Nation, nu văd ca Guvernul să aibă un proiect de susținere a inovației în România. Fie că vorbim de parteneriate public-privat, fie că vorbim de fonduri guvernamentale sau europene atrase pentru programe de inovație, unde privatul să administreze fonduri publice.
Guvernul pare ca anul acesta să fi avut cu totul alte griji. Nu vom intra în dezbaterea despre justiție sau economie macro aici, sunt alte site-uri care o fac mai bine decât o putem face noi, dar menționez că toate aceste lucruri despre care s-a vorbit anul acesta par a arunca o umbră asupra unor proiecte foarte importante pe viitor. România nu este o țară atrăgătoare pentru antreprenori. Cu atât mai mult, mesajele din zona publică nu fac din țara noastră una atrăgătoare pentru investiții străine. Pe când Polonia se dezvoltă antreprenorial în continuare, Estonia simplfiică proceduri, România nu are o strategie.
Am avut multe momente anul acesta când am avut senzația de a striga: "Gata, hai să ne apucăm de treabă!". Oricum, nu cred însă că Guvernul și administrația actuală lasă loc de inovație sau loc de respiro pentru cei care vor să aibă și proiecte diferite. Din acest motiv, orașe care fac lucruri simple și de bun-simț pentru antreprenori, cum ar fi Cluj-Napoca, Oradea, Alba-Iulia, par a fi din altă lume. Pentru că pur și simplu fac niște lucruri banale, necesare.
Stabilitate zero
Merită să amintesc la final, fără să intru în detaliu, că din postura noastră anul acesta a părut unul înfiorător de greu pentru antreprenori. De orice nivel. Poți să ai cea mai mare firmă din țară sau un butic cu doi angajați, toate schimbările legislative și fiscale au dat peste cap ecosistemul antreprenorial din România. Te puteai culca cu o lege și să te trezești cu alta. A fost un an al ajustării constante. Al luptei surde. Un an în care victimele colaterale mi se par antreprenorii corecți, care plătesc taxe, se luptă cu toate dările și dificultățile de pe piață, dar nu au niciun pic de stabilitate. Problema aceasta e la toate nivelurile. Cu atât mai mult cu cât nu poți atrage investitori dacă mediul politic e atât de volatil.
Ce aștept de la 2019? O continuitate pentru startup-urile românești. Fiecare an la start-up.ro m-a surprins mereu. Am avut mereu activitate și nu am stat pe loc. Aș dori ca mediul antreprenorial privat să-și contiune lupta de a face lucruri din ce în ce mai bune. Iar de la stat aș dori o implicare mai relaxată, una care să nu mai încurce și politici care să dureze mai mult de 3 luni.
