Vlad Andriescu
uRAD Monitor a fost fondat de Radu Motișan, un antreprenor din Timișoara, în anul 2015, cu o campanie de crowdfunding unde a strâns 13.000 de dolari pentru construirea unor senzori ce monitorizau calitatea aerului.
Treptat, de la construirea de senzori, Radu Motișan a dezvoltat uRAD Monitor. Dispozitivele hardware au devenit mai complexe, iar o întreagă rețea colectează aceste date și poate fi monitorizată. uRAD Monitor poate fi folosit de entități private, pentru monitorizarea calității aerului în exterior, dar și în interior. În plus, autoritățile publice au în uRAD Monitor un partener local pentru a avea date despre poluare în diferite zone.
Astfel, pentru orașele viitorului, uRAD Monitor poate fi o soluție prin care autoritățile să nu mai fie nevoite să caute sursa mirosului de fum ca acul în carul cu fân, ci să poată economisi timp și resurse ducându-se fix la țintă.
Iar pentru fondatorii de startup-uri care au soluții pentru orașe smart, Orange a lansat programul Cities of the Future, unde primești asistență pentru dezvoltarea produsului tău și poți testa tehnologiile de ultimă generație de pe piață.
2020, un an important pentru uRAD Monitor
2020 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru uRAD Monitor din toate punctele de vedere, inclusiv cel al cifrei de afaceri. Dar pentru Radu important e că numărul aparatelor din rețea a crescut.
„Dacă la sfârșitul lui 2019 aveam 1.376 de senzori în rețea, în 2020 am totalizat 2.019 de aparate și am trecut un prag important. Sunt 2.000 de aparate românești distribuite în peste 60 de țări, fiind una dintre cele mai mari rețele de monitorizare a mediului din lume”, explică Radu Motișan.
Pentru Radu, dincolo de beneficiul de a avea senzori fabricați pe care oamenii să-i distribuie peste tot în lume, rețeaua e o transformare importantă. Astfel, uRAD Monitor e astăzi un fel de Facebook al mediului, „care descrie nu profiluri ale unor oameni, ci realitatea planetei zugrăvită prin date ale senzorilor”, explică Radu Motișan. Ca o cifră interesantă, anul 2020 a însemnat pentru uRAD Monitor unul în care au colectat nu mai puțin de 1.052 de miliarde de date care conțineau informații despre temperatură, concentrația de gaze toxice sau de radon.
Mixul dintre dispozitive și o rețea pentru autorități publice
Până în momentul de față, startup-ul uRAD Monitor are o sursă importantă de venit din vânzarea senzorilor. Compania are 9 produse de concepție proprie și încă două planificate pentru 2021. Această diversitate face din uRAD Monitor lider pe piața de senzori de mediu.
Cu toate acestea, planul lui Radu este mai mare decât atât. Nu vrea să construiască doar hardware, ci să dezvolte rețeaua.
„Am început să monetizăm și datele, iar în viitorul apropiat vom vedea o rocadă a surselor de venit aferente acestui proiect, de la dispozitiv la date”, explică acesta. Iar un focus important e în zona primăriilor și autorităților de mediu.
În România uRAD Monitor a oferit gratuit accesul la serviciu primăriilor din Timișoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Iași, București, Alba Iulia și Brașov. Momentan au vrut doar să arate autorităților ce poți face atunci când înțelegi mai bine datele de pe străzile tale. Ulterior, vor monetiza.
„Vom oferi servicii plătite pentru că-i ajutăm la elaborarea planurilor de calitate a aerului, foarte scumpe, deși lipsite de date de pe teren, cu prevenția și detecția poluării, iar acest lucru are un impact asupra calității vieții cetățenilor și scorului orașului”, explică fondatorul uRAD Monitor.
Cu toate că vorbim despre tehnologie, e important să explicăm impactul acesteia. Iar când vine vorba de orașe, monitorizarea constantă a calității aerului poate duce la rezolvarea punctuală a unor probleme importante, cum ar fi incendiile, emisile cu potențial impact periculos asupra unei părți a populației, asigurarea respectării autorizațiilor de mediu, optimizarea traficului și managementul spațiilor verzi.
„Pe termen mai lung, se pot fixa ținte și se poate urmări eficiența unor măsuri. Toate acestea se pot observa în detaliu din datele generate de senzori”, spune Radu Motișan.
Schimbările aduse de tehnologie pentru uRAD Monitor
Dacă la început uRAD Monitor era un senzor care monitoriza cu resursele de acum 6 ani calitatea aerului, tehnologia s-a îmbunătățit. În plus, apariția 5G poate duce la o rețea mult mai densă de senzori care să funcționeze la parametri optimi.
Radu spune că uRAD Monitor va fi mereu un duet între senzori și conectivitate. „A contat mult viteza cu care am reușit să integrăm tehnica nouă. Deși hardware-ul are un ciclu de dezvoltare mai lung decât în alte industrii, viteza a fost un diferențiator pentru noi. Ne-au ajutat desigur și partenerii cu care am colaborat în acest timp în a găsi resursele necesare și a le pune în practică”, menționează Radu Motișan.
De altfel, uRAD Monitor a făcut parte din cohorta 2017 a programului Orange Fab, acolo unde a dezvoltat produsul și a folosit din oportunitățile aduse de către Orange. De asemenea, cu Orange, au implementat proiecte comune în Alba Iulia, Brașov, București, Cluj-Napoca și Iași. De asemenea, uRAD Monitora avut acces la infrastructură pentru dezvoltarea soluției lor Internet of Things, prin tehnologii precum LoRaWAN.
Aerul curat se vede și în interior
Pe lângă aerul din exterior, aerul din interiorul clădirilor contează enorm. Am văzut în ultimul an cât de multă atenție s-a dat purificării aerului, lămpilor UVC și a tuturor metodelor prin care spațiile interioare pot avea un aer de calitate. În plus, odată cu revenirea la birou a angajaților, companiile vor trebui să fie mult mai atente la ce aer respiră aceștia. Nu doar din cauza Covid, ci din cauza numeroaselor bacterii și fungi care circulă în aer.
Radu menționează că schimbarea când vine vorba de calitatea aerului, atât în exterior, cât și în interior, a venit odată cu 2016, când la Paris s-a semnat Acordul Climatic, care a propus reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. După momentul acesta și odată cu pandemia, oamenii s-au uitat și în interior, unde aerul e mai periculos de cele mai multe ori.
„Freamătul în țara noastră a început în 2019-2020, când am trecut prin episoade de poluare severă. Cu ajutorul senzorilor și ONG-urilor de mediu, au ieșit la iveală activități ilegale, importuri și arderi de deșeuri, mari poluatori. Informația înseamnă putere în era digitală, iar aici a avut o conotație pozitivă ce a adus putere cetățeanului”, explică Radu Motișan.
Așadar, viitorul orașelor e unul unde aerul de pe stradă va fi monitorizat, unde calitatea aerului din birou va fi esențială, dar și emisiile produse de marii jucători industriali.
„Când știm că poluarea ne scurtează viețile cu doi ani sau pentru bucureșteni vine cu un cost de 3.000 de euro pe an de persoană, e clar că trebuie să acționăm imediat”, explică Radu nevoia de senzori smart în tot orașul. De altfel, dacă am vrea monitorizare excelentă, ar trebui să existe un senzor la fiecare colț de stradă.
Orașul viitorului e sustenabil
„A fi sustenabil înseamnă o sumă a realităților unui oraș din care se elimină cât mai multe dintre aspectele negative. Orașele trebuie să atragă populație și să încurajeze dezvoltarea comunităților pentru a încuraja o masă critică de oameni care fac orașul viu”, spune Radu Motișan.
Din punctul lui de vedere, uitându-se la orașele din România, orașul sustenabil înseamnă un mix între oportunități pentru tineri, un mecanism de PR (cum ar fi cel din Cluj-Napoca), curățenie și siguranță, digitalizare (parcări, instituții, educație), conectori între stakeholderii orașului. Radu menționează că e important să existe o colaborare pentru dezvoltarea zonei artistice, cea de evenimente, dar și încurajarea afacerilor locale prin colaborări și parteneriate.
„Opusul îl știm: dezinteres, mizerie, repulsie, oameni triști la liniile de producție secați de energie în fiecare zi, foarte multă negativitate, ură și dezbinare”, explică Radu.
Tehnologie pentru un oraș în care să vrem să trăim
Tehnologia ne poate ajuta să schimbăm mentalități și întregi orașe, iar aceasta poate fi implementată pentru a ajuta la dezvoltarea localităților.
„Ca un exemplu, uRAD Monitor a contribuit la o mică revoluție a mediului în 2019 și 2020, care nu a fost făcută de vreo forță politică. Avem o conștientizare a unui tip de probleme și le gestionăm astfel ca urmare a implicării tehnologiei”, spune Radu Motișan.
Într-adevăr, cum menționam anterior, tehnologia ne-a ajutat să realizăm în ce fel de orașe trăim și cum e aerul.
Radu consideră că mai sunt elemente tehnice ce pot fi adăugate pentru un oraș în care să ne dorim să trăim. „Pot fi mai sigure (camere de supraveghere), pot fi mai bine organizate (parcări, trafic inteligent, interconectarea bazelor de date la instituții), grădini inteligente, turism digital sau asistat de tehnologie”, explică antreprenorul timișorean.
De asemenea, el menționează că orașele viitorului trebuie să încurajeze servicii care și-au dovedit popularitatea și pot contribui la imaginea unui oraș. El dă exemplul serviciilor de tip AirBnB sau Uber, mobilitate cu biciclete, trotinete electrice și transport în comun cât mai bun.
„Sunt importante și uneltele digitale pentru promovarea activităților economice”, spune Radu. Într-adevăr, în timpul pandemiei, mulți antreprenori au realizat cât de important e să aibă și o infrastructură de ecommerce sau servicii de livrare.
Orașele aglomerate pot fi și de calitate
Una dintre problemele pe care le putem identifica în marile aglomerări urbane din România e că pe măsură ce mulți oameni au venit, traficul a devenit mai dificil, transportul în comun nu ține pasul, iar oamenii nu sunt mulțumiți.
Din punctul de vedere al lui Radu Motișan, orașele trebuie asemuite unor colonii de bacterii. Această aglomerare are un singur motiv: „nevoia de joburi bine plătite, nevoia de slujbe, nevoia de bani”.
Cu toate acestea, chiar dacă trăim mai bine din punct de vedere financiar într-un mare oraș, aglomerația din trafic, magazine și din fața școlilor nu aduce fericire pentru nimeni. Soluția stă într-un mix între tehnologie și măsuri inteligente luate de autorități.
„Eu aș susține munca de acasă, beneficii pentru afacerile din mediul rural, încurajarea agresivă a IMM-urilor, dar și un program de promovare a antreprenoriatului încă de pe băncile școlii, tocmai pentru a rupe modelul clasic de angajat. Toate aceste lucruri iau timp, iar o mare parte din populație nu poate rupe tiparul zilnic sau nu are capacitatea de adaptare. Această inerție ne face să ne mișcăm încet. Indiferent de scenariu, cel centralizat sau cel descentralizat, tehnologia ne poate ajuta să rezolvăm o parte din probleme”, spune Radu Motișan.
Pentru acest lucru, fondatorul uRAD Monitor sfătuiește administrațiile publice să încurajarea afacerile locale, să atragă talent în orașele lor, prin branding, PR și marketing, dar și organizarea grupurilor de lucru unde să se pună pe tapet probleme ale comunității. În plus, el spune că încurajarea concurenței în administrație, pe modelul zonei private, va aduce mai multă inovație și deschidere.
Radu spune că orașul în care și-ar dori să locuiască în viitor copiii săi are doar câteva elemente simple, dar complicat de implementat.
„E curat, sigur, primitor, interconectat, pulsează de viață, oferă direcții clare de dezvoltare a tinerilor, egalitate de șanse și e deschis noilor tehnologii care ne fac viața mai bună”.
Planurile uRAD Monitor
În perioada următoare uRAD Monitor caută să se dezvolte în zona de descentralizare și open source, pentru a încuraja transparența și imparțialitatea, mai ales când vorbim de astfel de date.
Interesul în piață pentru acest lucru există, ceea ce este un lucru avantajos. Dacă acum câțiva ani aveau dificultăți în a convinge stakeholderii să se alăture unui producător de hardware, acum lucrurile stau mai bine și ecosistemul local s-a maturizat.
„Progresul tehnologic global a dat exemple de succes, încurajând mai mulți oameni să fie deschiși acestui top de provocări. Din această perspectivă, viitorul arată cu siguranță foarte interesant, nu doar pentru uRAD Monitor, dar și pentru noi alte direcții de dezvoltare”, încheie Radu Motișan.
