Florin Cașotă
Iar de fiecare dată când mă întorceam la București se strecura și un sentiment de tristețe deoarece urma să trăiesc din nou în orașul sufocat de mașini, cu blocuri vechi, lipsit de un transport public de calitate și așa mai departe. Poate de asta sunt interesat și fascinat de conceptul de smart city, un oraș care să se afle la dispoziția cetățenilor, în care să nu-ți fie greu să lucrezi și să trăiești, ci dimpotrivă să o faci cu plăcere. Poate, poate, Bucureștiul, dar și alte orașe din România se pot transforma în bine cu ajutorul tehnologiei.
Despre smart city se vorbește de ceva timp la nivel global și am văzut diferite aplicări ale conceptului în mai multe țări de pe glob.
Am stat de vorbă cu Grațian Mihăilescu, fondatorul UrbanizeHub, o comunitate de oameni pasionați şi implicați, cu expertiză variată, oameni care vor să schimbe faţa oraşelor într-un mod smart și sustenabil, despre ce înseamnă acest concept, cum poate fi adaptat la urbele din țara noastră și ce perspective avem.
Ce este de fapt un oraș smart
Un smart city nu este doar un oraș peste care este aplicat un strat de tehnologie, ci este unul în care calitatea vieții cetățenilor crește, un oraș în care oricine poate trăi și o poate face bine. O asemenea localitate este una care are o infrastructură de bază (educațională, de sănătate, de mobilitate) bine pusă la punct și un loc unde interacțiunea cu autoritățile și administrația este facilă.
Despre beneficiile smart city și ale tehnologiei nu o să vorbesc foarte mult deoarece acestea sunt bine documentate. Un astfel de oraș ar trebui să ofere un transport public eficient și confortabil, să aibă suficiente locuri recreaționale și pietonale pentru cetățenii săi, un smart city este un oraș sigur, unde rata criminalității este foarte scăzută și un oraș care este prieten cu tehnologia, iar cetățenii săi o pot folosi pentru a-și ușura viețile (căutarea unui loc de parcare, infrastructură pentru transport alternativ etc).
Din păcate, dacă ne uităm la această definiție apoi la orașele din România, lucrurile nu stau grozav. Dar se fac progrese și vedem exemple din localități precum Ciugud, Alba-Iulia, Cluj, Oradea sau Timișoara. „Succesul unor asemenea orașe e determinat de o administrație mai deschisă și colaborativă și de un ecosistem urban pro-activ. Asta înseamnă că administrația alături de ONG-uri, mediul privat și academic încep să dezvolte împreună proiecte pentru comunitate”, spune Grațian Mihăilescu.
Totuși, în acest context, există și pericole sau efecte negative ale smart city? „Tehnologia vine la pachet cu unele probleme. E foarte greu să ai un proces incluziv al ei. Sunt oameni, mai ales cei bătrâni care nu pot utiliza tehnologia și astfel se poate considera că aceștia rămân în urmă. De asemenea unele proiecte trebuie testate ca proiecte pilot, iar apoi după ce acestea dovedesc că sunt îmbrățișate de comunitate și au o rată de impact care ajută orașul, acestea să fie preluate ca proiecte full și implementate. Protecția datelor, sau alte lucruri ce țin de serviciile IoT care pot bloca unele funcțiuni ale orașului în cazul nefuncționării lor sunt alte probleme care pot apărea”, spune Grațian Mihăilescu.
În același timp, nu putem vorbi despre un oraș al viitorului fără tehnologie. Totuși, aceasta ar trebui folosită pentru a spori calitatea vieții cetățenilor, nu doar de dragul tehnologiei. „Vedem exemplul unor orașe gen Songdo în Sud Coreea sau Masdar în Emiratele Arabe Unite, construite de corporații doar pe tehnologie, fără a implica cetățenii în proces. Nu sunt orașele în care ne-am dori să trăim deoarece le lipsește viața, empatia, interacțiunea umană”, mai spune fondatorul UrbanizeHub.
Când vor deveni inteligente orașele din România?
Totuși, am putea vedea noi proiecte de smart city în mai multe orașe din România deoarece începe un nou ciclu financiar de 7 ani (2021-2027), timp în care se pot investi în proiecte pentru orașele din România. „Vorbim de aproape 14 miliarde de euro, bani europeni disponibili pentru orașele din România”, mai spune Mihăilescu.
Bun, dar care orașe din Europa ar putea fi modele pentru noi? „Amsterdam, Copenhaga, Barcelona, Viena sunt orașe care pot fi prezentate ca orașe smart. Nu cred că acum, în România, avem un oraș care poate fi prezentat ca un smart city. Sunt inițiative și proiecte smart, dar nu orașe. Noi trebuie să pornim de la o strategie care să vină cu o viziune și peste ea să venim cu soluțiile tech”, consideră fondatorul UrbanizeHub.
Mai departe, aceste strategii trebuie făcute împreună cu toată comunitatea, deoarece astfel acestea pot deveni mai ușor realitate.
Dar ce s-ar putea face, ce măsuri concrete ar putea autoritățile lua pentru a duce orașele actuale spre unele smart? Fondatorul UrbanizeHub este de părere că cea mai mare problemă este transportul și mobilitatea urbană, care la rândul lor determină probleme precum poluarea și calitatea aerului. Ar putea ajuta tehnologia la rezolvarea unor astfel de probleme?
„Dacă administrațiile vor investi în transport sustenabil (tramvai, autobuze electrice), în infrastructură de micromobilitate (biciclete, trotinete), atunci tehnologia poate ajuta la conectarea acestora și la eficientizarea deplasării din punctul A în punctul B, astfel încât cetățeanul să se simtă confortabil, sigur, iar orașul să reducă amprenta de carbon”, spune Grațian Mihăilescu.
El mai punctează faptul că interacțiunea cu administrația și digitalizarea serviciilor publice sunt alte proiecte indispensabile orașelor smart și ar mai dori să vadă proiecte de bugetare participativă unde cetățenii să vină cu soluții de dezvoltare pentru orașul în care locuiesc.
„Sunt multe lucruri care se pot dezvolta pe viitor într-un oraș. România se va transforma profund în următorii 10 ani, iar orașele care înțeleg aceste oportunități și le vor fructifica vor câștiga resurse umane și financiare în dauna altor orașe. E o competiție iar orașele care înțeleg și acționează în acest sens vor deveni fruntașe”.
Între orașe smart și nevoia de regenerare a localităților
În același timp, este greu să vorbim de tehnologie în orașele din țară, în condițiile în care există multe localități care au probleme cu lucrurile de bază precum canalizarea sau infrastructura rutieră.
„E greu să vii să faci proiecte cu tehnologie smart în Valea Jiului, Filiași, sau în alte 150 de orașe mici și mijlocii care au alte nevoi. Aici vorbim de procese de regenerare urbană, de atragere de investiții și investitori, de administrație eficientă și capabilă”, consideră fondatorul UrbanizeHub.
De-a lungul anilor, am văzut exemple de administrații care s-au aliat pentru o politică mai concentrată în jurul unei regiuni. Alianța Vestului (colaborare între Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca) este probabil cea mai cunoscută, însă au apărut și altele precum Moldova se dezvoltă sau Axa București Brașov Constanța.
„Sunt importante acest gen de colaborări atât timp cât ele generează proiecte. Unele poate sunt doar declarații politice, altele sunt realizate cu scopul de a produce dezvoltare. Acolo unde Alianțele au o structură juridică în spate și o echipă de lucru/management, ele pot dezvolta microproiecte care să aibă un impact pozitiv asupra comunităților urbane respective”, spune Mihăilescu.
El menționează că lucrează și ei la o alianță numită Liga Orașelor Verzi prin care se vrea construirea unei colaborări între patru orașe pentru a implementa proiecte și politici locale de orașe verzi.
Spuneam că este foarte important ca oamenii să se implice în dezvoltarea orașelor smart, că este nevoie de comunitate, dar cum putem implica societatea pentru o dezvoltare sustenabilă a orașelor și la o înțelegere mai bună a problemelor din interiorul acestora? Educația este primordială când vorbim de astfel de lucruri noi, iar Grațian Mihăilescu este de acord. „Educație către comunități și cetățeni dar și către administrație. E nevoie de exemple de bune practici astfel încât lumea să vadă și să înțeleagă ce se poate face împreună”.
De asemenea, nu ar strica și puțină competiție între orașe, care s-ar putea dovedi benefică pentru locuitorii acestora.
Ce face UrbanizeHub?
„Noi încercăm să inovăm și să producem schimbarea la nivel de mentalitate, de educație și de politici publice. Ne dorim să implicăm cetățenii în proces, să avem o abordare verde a proiectelor pe care le propunem (schimbările climatice sunt o prioritate pentru Europa dar și pentru noi), să incubăm soluții pentru orașe, să construim proiecte smart alături de administrațiile deschise și pro-active”, spune Grațian Mihăilescu, fondatorul UrbanizeHub, care și-a exprimat și dorința de a veni cu unul sau două startup-uri „cu care să modelăm orașele”.
În martie anul acesta, Orange România a anunțat deschiderea înscrierilor pentru Cities of the Future, un program Orange Fab dedicat startup-urilor care dezvoltă produse ce îmbunătățesc experiența oamenilor în orașe, procesele administrațiilor publice ori care facilitează relația dintre cetățeni și primării.
UrbanizeHub colaborează cu Orange în cadrul acestui program. „ Ajută la crearea de soluții smart prin acest program pentru orașe. Noi colaborăm cu ei pentru că și noi ne dorim același lucru: soluții smart și antreprenori pentru orașele din România și de ce nu și pentru orașele din Europa. Avem expertiză și tineri talentați în România, care pot crește și pot aduce plus valoare pe termen lung”, spune Mihăilescu.
Revenind la introducerea pe care am făcut-o acestui articol, mi-aș dori ca pe viitor, atunci când m-aș întoarce în București să găsesc un oraș care să mă ajute, nu care să lucreze împotriva mea, „să-mi pună piedici”, să găsesc o capitală unde mă pot plimba cu bicicleta fără să-mi fie frică că aș putea face accident, un oraș cu multe parcuri și biodiversitate și mai ales un oraș digitalizat unde nu trebuie să fiu nevoit să plimb o hârtie de la un ghișeu la altul. Vom reuși?
Nu știu, dar Grațian Mihăilescu este optimist: „colaborare, transparență, viziune, planificare și implementare. Și orașele din România vor deveni smart și sustenabile. Pentru că așa cum spunem noi la UrbanizeHub, doar împreună putem modela viitorul orașelor”.
