Irina Achim
Acum mai bine de 13 ani lua naștere un hub care își propunea ceva inovator pentru acele vremuri: să ofere un spațiu de colaborare, inovare și sprijin pentru antreprenori. Acum, dacă spui Impact Hub Bucharest, deja e clar ce face acest proiect, dar la începuturi, orașul nu era încă antrenat pentru astfel de locuri care creează comunități și colaborări între antreprenori.
Dar acesta a fost fitilul de la care Oana a ajuns să creeze povestea a ceea ce este acum nu doar un hub, ci un microunivers de unde antreprenori și startup-uri își pot găsi inspirație, finanțări și ajutor specializat.
Ce urmează să citești:
- Chestionar despre Oana Craioveanu, care a terminat turismul și a decis să ducă antreprenorii în cea interesantă călătorie din plan local.
- Despre hubul care a fost înainte vremii lui și cum s-a dezvoltat
- Despre încercări de lucru în instituții de stat și lecțiile învățate aici
- Despre cum o călătorie de regăsire te poate duce fix în punctual în care trebui să fii, dar nu știai asta.
Oana Craioveanu face parte din proiectul "Femeile strigă Bingo", o inițiativă lansată de start-up.ro alătuir de ING Bank România, prin care provocăm cititorii să descopere poveștile femeilor care schimbă România zi de zi, prin acte de curaj sau de normalitate. Proiectul, construit sub forma unui joc interactiv de Bingo, vă provoacă să nu rămâneți doar la 24 de exemple date de către noi, ci de a le extinde zi de zi, prin sugestiile voastre.
1. Nume și funcție actuală:
Oana Craioveanu, cofondatoare Impact Hub Bucharest.
2. Copilărie:
M-am născut în București, dar până la 7 ani când am început școala, am crescut la bunici în Oltenița, un orășel pe malul Dunării. Îmi doream să devin doctor, ca mama, până am dat de chimia anorganică 😊
3. Educație:
Am absolvit ASE, Facultatea de Turism, în formatul de 4 ani. Nu îmi era foarte clar pentru ce mă pregătesc, de aici tema studiilor academice 😊 Am prins anii în care puteai să dai la mai multe facultăți, și că să fiu sigură, am dat la 3: Politehnică, Româno-Americană și ASE. Am intrat la toate 3, și am ales ASE - cu mintea de atunci, facultatea în centru era de preferat.
4. Ce-ți place să faci când nu muncești?
Să călătoresc cu familia, să conduc, să citesc, să îmi petrec timp cu prietenii buni și dragi împrăștiați prin toată lumea.
5. Când ai știut că vrei să te dedici domeniului în care activezi, ce te-a atras către acesta și ce ai simțit nevoia să schimbi la industria în care activezi?
În 2010, după criză financiară, am început un proces de “soul searching” - despre ce este viața, dezvoltarea profesională și personală, eu în ce organizație și tip de mediu vreau să trăiesc și să contribui. Și împreună cu o gașcă mai extinsă de prieteni și cunoscuți am pornit să explorăm un alt fel organizație, de organizare, de misiune și mod de a crea valoare în societate.
Așa am aflat de Hub, prieteni din Viena deschideau atunci hubul lor. Astfel, ne-am hotărât cei 3 cofondatori (eu, Vlad și Alexandra) să începem această construcție care a fost Hub Bucharest și care, începând cu 2012, a devenit Impact Hub Bucharest.
6. Ai vreun model feminin din familie/ din apropiați care ți-a deschis prima dată orizonturile către antreprenoriat?
Am o prietenă foarte bună care a ales calea antreprenorială încă de acum 15 de ani, spre deosebire de mulți din prietenii și cunoscuții mei, care erau mai degrabă în companii mari. De la Andreia am intuit și aflat, la prima mâna, cât de frumos și greu e în antreprenoriat, cât de riscant și în același timp cât de plin de satisfacții poate fi.
7. Îți amintești de vreun role model feminin de-a lungul vieții tale care să fi avut vreo contribuție la traseul tău profesional?
Da, acestea sunt din familie probabil - mama și bunica mea. De la bunica mea am învățat cu adevărat ce înseamnă ambiție și să nu asculți niciodată când ți se spune că ceva nu se poate. De la mama am învățat despre curaj, puterea de a lupta cu zâmbetul pe buze, altfel spus despre reziliența, cu mult înainte să fie la modă.
8. O realizare de care ești tare mândră și ce impact crezi că a avut această în antreprenoriatul din România.
Cea mai mare realizare este cu siguranță Impact Hub Bucharest, care în cei 11 ani de existență a devenit una din cele mai relevante organizații din România care sprijină antreprenoriatul și inovarea:
- Impact Hub Bucharest a oferit acces la finanțare totală de 5.1 milioane de Euro, destinată startup-urilor și antreprenorilor din România, și sprijin pentru 1000+ startupuri și antreprenori, în creșterea afacerii de la idee la scalare;
- Impact Hub Bucharest este primul spațiu colaborativ de coworking din România, deschis în 2012, parte din rețeaua globală Impact Hub, prezentă la nivel global în peste 100 de locații din peste 50 de țări;
- De-a lungul celor 11 ani, am dezvoltat o comunitate de 3000+ membri, formată din antreprenori, freelanceri, organizații și inovatori și am găzduit 1200+ de evenimente;
- Alături de partenerii noștri de la ING Bank România, am dezvoltat și continuăm să creștem Startarium, cea mai complexă platformă de educație antreprenorială din România, care în prezent are 50000+ utilizatori înregistrați și pune gratuit la dispoziția antreprenorilor peste 1300 de materiale și instrumente (cursuri, articole, quizuri, video-uri, interviuri).
9. Un impas din traseul tău profesional: cum ai trecut peste acesta și cu ce lecții ai rămas.
Nu știu dacă șțiți, dar în 2021 am luat un an pauză de la antreprenoriat și am mers să lucrez într-un cabinet de ministru, într-un minister nou (Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării), cu multe responsabilități pentru viitorul României și al ecosistemului de inovare și antreprenoriat.
Pentru mine, a fost un an dintr-o cu totul altă lume, am învățat și m-am frustrat enorm, am înțeles că lucrurile pe care eu le știam că fiind cele care fac oameni, echipe și organizații să fie eficiente și capabile nu sunt decât foarte puțin de ajutor în mediul public. Am reînvățat despre leadership și răbdare, despre complexitatea sistemelor și despre cât de diferite sunt experiențele majorității oamenilor care lucrează în mediul public și care nu au fost expuși inovării, startup-urilor, universului afacerilor private.
10. Dacă s-ar face o carte de istorie a femeilor care au adus schimbare în România, ce ți-ar plăcea să scrie la descrierea ta.
Că am avut curiozitatea și curajul de a conduce și contribui în diverse organizații și inițiative colaborative care au avut un impact pentru binele comun.
Oana, pe când făcea soul searching, a simțit dorința de a schimba ceva. Ce și-a dorit atunci a fost să creeze o comunitate colaborativă cu inovatori, antreprenori, oameni de business și cu societatea civilă, care împreună să contribuie la proiecte și inițiative noi de inovare socială și antreprenoriat.
Acum, privind retrospectiv, Oana consideră că drumul ales a avut un ALL TIME team, ”adică fiecare colegă sau coleg care a muncit, visat și construit o bucățică din ceea ce este astăzi Impact Hub Bucharest”.
Proiectul a pornit ca un spațiu colaborativ de lucru, ceea ce rămâne parte din ADN-ul Impact Hub Bucharest, dar acum este o rampă de lansare și de dezvoltare, un fel de pepinieră dedicată startup-urilor din România, o organizație care a sprijinit peste 1000 de inovatori și business-uri la început de drum.
Un Wild Wild West al antreprenoriatului
Imaginați-vă Bucureștiului anului 2012: ”atunci antreprenorii erau mai puțini, startup-urile erau la început de drum, investitorii se numărau pe degetele de la o mână, întreg ecosistemul era într-o etapă incipientă. Pentru că Impact Hub Bucharest a fost primul spațiu de coworking din România, ca în orice business pionier, componenta de educare a pieței a fost una semnificativă în primii ani. ”
Așa descrie Oana începuturile Impact Hub Bucharest, o încercare despre care, atunci, nu știau cum va arăta, cum va fcunționa și cum va servi publicului dorit un astfel de spațiu de coworking.
”Prima noastră campanie s-a numit „It takes a village to raise a hub” și așa am promovat ideea de spațiu de co-working și am făcut în același timp crowdfunding, încât să ajungem la primii 70 de membri care să achiziționeze abonamente și care au devenit, astfel, early adopters.”
Sentimentul de comunitate și de agregare a comunităților l-a dezvoltat și în viața de ONG, când a fost în asociația AIESEC, pe care a văzut-o și ca pe-o școală, și ca pe-o familie și locul unde a învățat enorm, unde a descoperit lumea, multiculturalitatea, lucrul în echipă, muncă pe proiecte, noțiunea de impact și Millenium Development Goals (precursoarele SDG-urilor atât de populare acum).
Iar direcția de business social a păstrat-o și la cârma Impact Hub Bucharest, aceasta fiind o componentă care unește programele și inițiativele din proiect.
”În cazul antreprenoriatului social, cred că impactul afacerii și modul în care afacerea inițiază și susține schimbările sociale pot să transforme vieți, să dezvolte comunități în mod sustenabil, să contribuie la a genera soluții care reduc amprenta de carbon asupra planetei.”
Oana descrie un business social ca fiind o inițiativă care pleacă de la premisa de a schimba ceva în societate, pentru binele comun. Cumva la intersecția între bunul comun și obiectivele financiare, pentru că niciun business nu poate opera doar din considerentele unei misiuni nobile.
”Nu toate businessurile pot fi sociale. Dar toate businessurile trebuie să învețe ce înseamnă S: în ESG, S înseamnă Social. În esență, ESG social se referă la drepturile omului și echitate – relațiile oricărei organizații cu oamenii, precum și politicile și acțiunile care influențează indivizii, grupurile și societatea.”
Oana a avut privilegiul să vadă antreprenorii în călătoria lor inițiatică spre succes. I-a văzut și în early stage al comunității, dar și în fazele inițiale ale propriei lor călătorii. Și deși ar putea să-i descrie cu un fior liric, alege să vorbească despre ei prin date, pe care le găsim chiar într-un studiu recent, pe care le găsim chiar într-un studiu recent – Profil de antreprenor, o inițiativă Impact Hub Bucharest și Bravva Angels susținută de ING Romania.
Oana are și o fetiță, de aproape 7 ani, așa că am vrut să știm cum se vede antreprenroiatul și pentru generația în formare acum. Iar răspunsul a venit rapid și foarte clar:
”Mia și generația ei vor fi niște antreprenori mult mai buni decât noi. Expunerea lor la lume, tehnologie, libertatea și mobiltatea care le permite să călătorească și vadă nenumărate țări și culturi, modul lor critic de a gândi, grijă lor autentică pentru planetă îi va face niște cetățeni și antreprenori mai echilibrați.”
Deși consideră că educația din România este un sistem complex, pe de-o parte cu oportunități pentru unii și cu deficit de șanse pentru alții, ce vede Oana ce beneficiu pentru cei care sunt acum în sistemul școlar este partea de multidisciplinaritare: ”ei învață diferit de noi, cei care am făcut școală în comunism și în anii ‘90, nu doar cunoștințele dar și partea aplicată, cu multe intersecții între discipline diferite.”
În mediul antreprenorial din România, femeile sunt acționare în 47% dintre firmele active cu cifra de afaceri de peste 10.000 de lei, potrivit unui studiu realizat de ING Bank România, Impact Hub și Bravva Angels. Una din patru companii este deținută 100% de către femei. Așadar, peste 260.000 de firme locale au în structura lor o femeie antreprenor, iar 145.000 sunt conduse în întregime de femei. Alături de start-up.ro, vă invităm să cunoașteți o mică parte din poveștile lor de succes.
ING sprijină femeile care schimbă România zi de zi și, în acest an, va lansa un program de mentorat creat special pentru femeia antreprenor.
