PolyMore este soluția la care s-a apucat să lucreze încă din primul an de facultate, când a văzut și a resimțit ce înseamnă gunoaiele colectate greșit chiar sub ochii ei: ”În primul an de facultate participam la un hackathon. Privind în jurul clădirii în care ne aflam și observând problema deșeurilor aruncate incorect, am simțit o nevoie imediată de a face o schimbare. Decizia de a merge către domeniul cleantech a fost rezultatul conștientizării asupra impactului negativ al gestionării inadecvate a deșeurilor asupra mediului și comunităților noastre.”

IMPACT este cuvântul de care se leagă întreaga activitate a Elizei, iar prin Polymore, impactul iese din sfera teoreticului și devine o unitate cuantificabilă, pentur că soluția construită de ea analizează în timp real dacă mașinile de colectare a deșeurilor fac lucrurile corect.

Astfel, rezolvă o parte din problema reciclării direct la sursă, printr-un sistem care ajută companiile de reciclare să identifice în timp real deșeurile care nu sunt sortate corespunzător. PolyMore face asta prin instalarea unor camere pe mașinile de colectare și prin analiza de imagini bazată de machine learning.

Eliza, alături de partenerul de startup, a creat un produs pe care mașinile de salubrizare îl pot amplasa în interiorul mașinilor și oferă cadre reale din timpul procesului de colectare. Prin rețeaua neuronală folosită determină dacă deșeurile sunt contaminate. Astfel, când gunoaiele ajung la centrele de colectare, ele au trecut deja printr-un proces de decontaminare.

Femeia care creează emoții intense prin sticle mici de parfum

Ce urmează să citești:

  • Chestionar despre Iohana-Eliza Măceșanu, fondatoarea unei soluții prin care vrea să crească rata de recuperare a materialelor reciclate.
  • Despre dorința de a crea o soluție de impact pe care a simțit-o încă din primul an de facultate.
  • Despre cum poate domeniul de cleantech să contribuie la reducerea deșeurilor nereciclabile și cum putem crea un viitor curat și sustenabil în România.

Iohana-Eliza Măceșanu face parte din proiectul "Femeile strigă Bingo", o inițiativă lansată de start-up.ro alături de ING Bank România, prin care provocăm cititorii să descopere poveștile femeilor care schimbă România zi de zi, prin acte de curaj sau de normalitate. Proiectul, construit sub forma unui joc interactiv de Bingo, vă provoacă să nu rămâneți doar la 24 de exemple date de către noi, ci de a le extinde zi de zi, prin sugestiile voastre.

1. Nume și funcție actuală:

Iohana-Eliza Măceșanu, co-fondatoare si Chief Operating Officer al PolyMore, soluție pentru automatizarea procesului de colectare al deșeurilor.

Cinci lucruri pe care probabil că nu le știai despre investițiile de tip angel

2. Copilărie:

M-am născut în Craiova, sunt olteancă get-beget și mi-am petrecut o importantă parte a copilăriei în Răcarii de Sus împreună cu bunicii mei. Îmi plăcea natura și să cutreier toate dealurile, de aici și dorința de a contribui la protejarea a ceea ce iubeam cel mai mult să fac.

3. Educație:

Am absolvit Liceul Tehnologic "Dimitrie Filisanu" și am continuat studiile în domeniul Economiei și Afacerilor Internaționale la Universitatea de Vest din Timișoara. În liceu mă simțeam atrasă de arhitectură, datorită pasiunii mele pentru desen, îmi plăcea sa reproduc toate tablourile din casă. Cu toate acestea, am simțit și o dorință puternică de a contribui la construirea unor soluții care să aibă un impact. Un an mai târziu, la începerea facultății, am pus bazele PolyMore, iar alegerea aceasta s-a dovedit a fi una de care sunt extrem de mândră.

4. Ce-ți place să faci când nu muncești?

Mă identific foarte mult cu ceea ce fac zilnic prin PolyMore și nu simt ca muncesc. Tot timpul petrecut, de dimineață până seara târziu îl valorificăm în impact, iar acest lucru îmi aduce o împlinire enormă.

Nu pot să nu menționez că atunci când iau o pauză de la ecrane, îmi place sa petrec timp cu familia, să merg la târguri și sa colecționez obiecte vintage.

5. Când ai știut că vrei să te dedici domeniului în care activezi, ce te-a atras către acesta și ce ai simțit nevoia să schimbi la industria în care activezi?

Am simțit și mi-am dorit mereu să fac ceva ce contează, să aduc un impact oricât de mic în jurul meu. Industria în care activez în prezent a fost mereu neglijată, iar mie sincer asta mi-a atras atenția. Simțeam că aici pot aduce o schimbare durabilă și de impact, ceea ce a fost o sursă puternică de motivație pentru a dezvolta PolyMore și pentru a mă implica activ pe partea de cleantech.

6. Ai vreun model feminin din familie/ din apropiați care ți-a deschis prima dată orizonturile către zona aceasta?

Modelul meu feminin este reprezentat de mama mea, care mi-a insuflat dorința constantă de a ajuta oamenii din jurul meu. Astfel, ceea ce facem prin PolyMore este să ajutăm mediul și oamenii care ne înconjoară.

7. Îți amintești de vreun role model feminin de-a lungul vieții tale care să fi avut vreo contribuție la traseul tău profesional?

Da, eram la începutul facultății și urmăream cu interes parcursul Danielei Mariscu. Îmi părea fascinant să văd o femeie antreprenoare, iar asta m-a atras către acest mediu. La doar câteva luni distanță, am început propriul business. Un moment de recunoștință pentru mine a fost când, doi ani mai târziu, am avut privilegiul să o întâlnesc personal la un lunch, unde am discutat în detaliu despre PolyMore.

8. O realizare de care ești tare mândră și ce impact crezi că a avut aceasta în domeniul în care activezi.

Realizarea de a dezvolta și implementa cu succes sistemul nostru bazat pe inteligența artificială pentru mai multe companii de colectare din România. Împreuna cu echipa mea am pus bazele acestei tehnologii, care a început să aducă schimbare în procesul de gestionare al deșeurilor. Am șansa de a influența și de a transforma aceste procese, iar acest lucru este mai mult decât o realizare pentru mine.

9. Un impas din traseul tău profesional: cum ai trecut peste acesta și cu ce lecții ai rămas.

Cu aproape patru ani în urmă, când am început acest parcurs, conceptul de cleantech era aproape inexistent în România, iar cei din jur erau sceptici cu privire la viabilitatea produsului nostru în dezvoltare. Ne-am confruntat cu dificultăți în strângerea resurselor necesare și în câștigarea încrederii în piață. Cu toate acestea, am reușit să depășim aceste obstacole grație viziunii noastre puternice și încrederii în potențialul nostru de a aduce un impact semnificativ pe termen lung.

10. Dacă s-ar face o carte de istorie a femeilor care au adus schimbare în România, ce ți-ar plăcea să scrie la descrierea ta.

Dacă ar fi sa fiu vreodată într-o astfel de carte, mi-ar plăcea ca în dreptul meu să se poată scrie ca am adus o schimbare durabilă și progresivă în industrie, iar rata de recuperare a materialelor reciclabile se apropie de 100% în România, și nu numai.

Experiențele de viață ale Elizei au ajutat-o să conștientizeze o realitate care era, literalmente sub ochii ei. Deșeuri aruncate incorect și urmările pe care această acțiune le are asupra spațiului în care ne desfășurăm viața.

”Decizia de a merge către domeniul cleantech a fost rezultatul conștientizării asupra impactului negativ al gestionării inadecvate a deșeurilor asupra mediului și comunităților noastre”

Nevoia era mai mult de cât evidentă, dorința deja exista în mintea Elizei, iar următorul pas firesc pentru dezvoltarea Polymore a fost ca cei doi fondatori să înțeleagă mai bine industria în care vor să deuteze.

Astfel, au vizitat mai multe centre de colectare din România și din alte țări europene ca să vadă cum funcționează întregul lanț al colectării. Diferențele între modalitățile de colectare din România versus cele din restul Europei nu sunt cu mult diferite. Ceea ce face o diferență majoră însă este ”gradul de conștientizare în rândul populației și calitatea infrastructurii de colectare existente”, așa cum ne spune Eliza.

România este un pic în urmă când vine vorba de mentalitatea pe subiectul reciclării. Iar Eliza a simțit asta și în momentul în care au vrut să lanseze Polymore, soluție care a fost primită cu reticență în plan local. Schimbarea de atitudine a venit și în momentul în care Eliza punea pe masă o soluție practică, una care contribuia și la creșterea profitului din gunoaiele colectate:

”Am observat mergând pe teren problema fluxului de deșeuri reciclabile contaminate care ajungeau pe banda de sortare, din cauza colectării ineficiente. Impactul negativ asupra profitului din recuperarea și valorificarea acestor deșeuri pe care am început să-l evidentiem, a determinat mai multe companii să își îndrepte atenția spre procesul de colectare și să manifeste interes pentru automatizarea acestuia.”

Impact care se educă și se măsoară

Eliza vorbește mult despre impact, iar soluția la care a contribuit are această putere de a măsura și de a cuantifica urmările pe care le aduce în sustenabilitate.

”Un indicator important pentru noi cand măsurăm impactul este reducerea procentului de deșeuri contaminate din fluxul de reciclare, măsurat în comparație cu situația anterioară implementării sistemului PolyMore. Cu cât se reduce contaminarea, cu atât mai multe materiale reciclabile pot fi recuperate și reutilizate. Am observat că în zonele în care am implementat sistemul nostru, au început deja să apară schimbări semnificative, în special în ceea ce privește reducerea fluxului de deșeuri contaminate în materialele reciclabile. Acest rezultat este extrem de satisfăcător și ne oferă încredere în potențialul soluției noastre.”

O soluție precum Polymore nu poate rezista singură în această industrie fără să facă și educație pe domeniul reciclării. Eliza își amintește că în anii de școală, educația pe teme de reciclare și sustenabilitate a fost adesea limitată la câteva concepte generale, fără activități practice și fără ca elevii de atunci să fie implicați în acțiuni comunitare de mediu.

”După fondarea PolyMore, am luat inițiativa de a organiza mai multe evenimente de colectare stradală în Timișoara și am fost încântați să implicăm comunitatea și tinerii voluntari. Pentru a ajunge la un impact cât mai amplu și durabil asupra societății, cu siguranta trebuie acționat încă din mediul școlar, unde observam adesea ca aceasta educației lipsește în mare masura. Astfel, pentru evenimentele viitoare, ne-am bucura enorm să colaborăm cu instituțiile școlare si să putem contribui la educarea și sensibilizarea noii generații în această direcție.”

În prezent Polymore contribuie la educația pe reciclare. Pe lângă funcționalitatea de a detecta în timp real neregulile din timpul procesului de colectare, PolyMore oferă și feedback în timp real cetățenilor cu privire la calitatea sortării deșeurilor, în funcție de cât de bine o fac.

”Cunoașterea corectă a modului de sortare la sursă va reduce semnificativ contaminarea și va crește cantitatea de materiale reciclabile colectate. Această educație continuă pe care noi o promovăm prin intermediul feedbackului în timp real va fi un instrument esențial pentru încurajarea practicilor corecte de colectare și reciclare în rândul cetățenilor.”

Zona de cleantech în România, startup-uri și soluții care să contribuie la sustenabilitatea meddiului, este în plină formare, astfel că există mult loc de joacă aici. Dar, ca orice domeniu relativ nou, și acesta vine cu multe provocări legate de reglementările și infrastructură în țară. Dar, așa cum spune Eliza, acestea încep să stimuleze inițiativa în inovare și automatizare pentru un viitor mai sustenabil.

Când vorbim de cleantech, ne vine ușor să ne gândim și la viitor, unul mai verde și mai bun. Așa că am rugat-o pe Eliza să ne spună cum își imaginează România și, de ce nu, lumea, în 5-10 ani, cu soluții precum cea creată de ea în plină activitate.

”Cu accent pe utilizarea tehnologiei AI și machine learning, prin PolyMore vom contribui la reducerea contaminării și la creșterea ratei de reciclare. Dacă reușim să implementăm această soluție la nivel global, peste 5 și, respectiv, 10 ani, putem anticipa o gestionare eficientă a deșeurilor, cu o creștere semnificativă a cantității de materiale reciclabile recuperate, apropiindu-ne de un procent de reciclare de pana la 90%. Această evoluție ar conduce la un impact redus asupra mediului, contribuind la un viitor mai sustenabil și mai curat pentru generațiile viitoare.”

În mediul antreprenorial din România, femeile sunt acționare în 47% dintre firmele active cu cifra de afaceri de peste 10.000 de lei, potrivit unui studiu realizat de ING Bank România, Impact Hub și Bravva Angels. Una din patru companii este deținută 100% de către femei. Așadar, peste 260.000 de firme locale au în structura lor o femeie antreprenor, iar 145.000 sunt conduse în întregime de femei. Alături de start-up.ro, vă invităm să cunoașteți o mică parte din poveștile lor de succes.

ING sprijină femeile care schimbă România zi de zi și, în acest an, va lansa un program de mentorat creat special pentru femeia antreprenor.