Discuțiile dintre Uber, guvernanți și reprezentanții companiilor de taxi din România nu par să se apropie de final.
Astfel, modificările propuse la această lege prevăd scoaterea celor două sintagme, ”în mod repetat” şi ”în mod permanent”, din cadrul legii 38. Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, nu prevedea o sancțiune clară pentru cei care desfășoară activitate de transport în regim de taxi fără autorizaţie taxi valabilă, aspect care crează posibilitatea derulării unor activități de transport ilicit.
Inițiativa vine pe fondul dificultății în aplicarea uneia din sancțiunile prevăzute de Legea nr.38/2003, de către organele de control, ca urmare a imposibilității demonstrării caracterului repetat al faptei prin care se efectuează transport fără a se deține autorizație taxi valabilă.
Prin modificarea propusă se determină claritatea sancțiunii prevăzute în textul Legii nr.38/2003, astfel încât se creează posibilitatea sancționării respectiv a combaterii activităților ilicite de transport fără a se deține autorizație taxi valabilă. În acest sens, aplicarea sancțiunii s-ar putea face direct de către organele de control, fără a mai exista obligativitatea constatării în prealabil a caracterului repetat al faptei.
Poziția Uber față de OUG privind Legea nr.38/2003
În opinia reprezentanților Uber, unul dintre cele mai mari servicii de ridesharing la nivel mondial, chiar dacă, momentan, modificările din cadrul OUG nu afectează în mod direct șoferii parteneri înscriși pe platformă, deschide calea unor abuzuri în ceea ce privește serviciile alternative de transport de persoane.
”Această OUG a fost solicitarea explicită și insistentă a COTAR, o asociație care reprezintă interesele câtorva firme de taxi. Credem însă că ceea ce ar trebui să primeze sunt interesele oamenilor și dreptul lor de a alege. Vom depune amendamente la proiectul de ordonanță de urgență care să clarifice că modificările avute în vedere de Ministerul Transporturilor nu vizează serviciile de ridesharing, așa cum au declarat de altfel și reprezentanții Guvernului la întâlnirea din 27 aprilie”, spun reprezentanții din România ai Uber.
Aceștia cer retragerea temporară sau amendarea acestei ordonanțe și, mai ales, legiferarea serviciului de ridesharing la nivel național.
În Marea Britanie, șoferii parteneri Uber își pot lua o licență de închiriere mașină cu șofer, iar în Lituania și Estonia, serviciile de ridesharing au fost reglementate ca un sector de activitate distinct, care prevede obligații și condiții clare atât pentru platforma de tehnologie, cât și pentru șoferii parteneri
”Uber consideră că modificarea legislației privind transportul public în absența unei reglementări specifice pentru serviciile de ridesharing deschide calea unor potențiale abuzuri împotriva persoanelor care își împart ocazional mașina prin intermediul unor platforme digitale, într-un mod transparent, sigur și 100% fiscalizat. Suntem deschiși oricărei dezbateri care să ducă la reglementarea serviciilor de ridesharing în România, dar o reglementare care să nu pună piedici inovației și care să definească serviciile ca Uber în mod corect, oferind astfel mai multe opțiuni consumatorilor”, afirmă reprezentanții Uber.
În acest moment, Uber are la nivel local câteva mii de șoferi parteneri înscriși pe platfomă, iar serviciul este folosit de circa 300.000 de persoane în București, Cluj, Timișoara și Brașov.
”Uber nu este un serviciu de taxi, iar această legislație nu ne definește”, mai spun oficialii Uber, adăugând faptul că încă de la intrarea pe piața din România au cerut stabilirea unui cadru legal pentru funcționarea serviciului pe care îl oferă.
Modele de reglementare ale Uber în Europa
”Se face o confuzie într Uber și platformele de taxi, însă există câteva deosebiri. Uber este o comunitate online închisă, în sensul că utilizatorii au un cont și o parolă, își introduc datele de cont bancar. Nu poți lua un Uber de pe stradă, la fel cum poți lua un taxi. Trebuie să intri în aplicație pentru a găsi un Uber. În plus, șoferii aduc caziere, conduc ocazional și nu au niciun fel de obligație față de platformă”, a precizat Alexandra Corolea, purtător de cuvând al Uber pentru zona Balcanilor.
Potrivit acesteia, doar pentru 15% dintre șoferii parteneri ai Uber activitatea este singura sursă de venit (sunt persoane de peste 50 de ani sau pensionari).
”Suntem un serviciu de transport, dar nu de taxi, lucru agreat și de reprezentanții Guvernului. Cum firmele de taxi, cele de trasport în comun au o legislație, ne dorim să fie reglementat și ridesharing-ul”, a mai spus aceasta.
În acest sens, compania a prezentat guvernului câteva modele de reglementare, care ar putea fi puse în aplicare și în țara noastră.
Serviciile de ridesharing sunt reglementate în mai multe țări europene, precum Marea Britanie, unde șoferii parteneri Uber își pot lua o licență de închiriere mașină cu șofer, sau Lituania și Estonia, unde serviciile de ridesharing au fost reglementate ca un sector de activitate distinct, care prevede obligații și condiții clare atât pentru platforma de tehnologie, cât și pentru șoferii parteneri.
Doar pentru 15% dintre șoferii parteneri ai Uber activitatea este singura sursă de venit (sunt persoane de peste 50 de ani sau pensionari)
”În Statele Unite aveam aceeași discuție în urmă cu cinci ani. Acolo s-a ajuns la un regim de licențiere a companiilor de ridesharing”, a mai spus Alexandra.
Neclaritățile și întârzierile de reglementare ale acestui serviciu nu vor schimba, totuși, planurile de extindere al Uber la nivel local. Până la finalul acestui an, compania vrea să aducă aici și servicul UberEATS (livrare de mâncare), iar în 2018 va lansa UberPOOL (acesta le permite diferiților utilizatori să împartă o cursă către o destinație comună).
”Vom vedea ce se întâmplă la acel moment. Nu vom ieși din România și, momentan, ne continuăm planurile”, a precizat Alexandra Corolea.
Citește aici, pe larg, un interviu cu Nicoleta Schroeder, General Manager, Uber România.