Vlad Andriescu
Dar digitalizarea nu se oprește aici, această digitalizare care, în contextul european al României, poate să ne aducă o stabilitate economică pe termen lung. Știu că pare un lucru relativ abstract, dar suntem într-un moment în care ca țară trebuie să analizăm cum să investim pe mai departe în dezvoltarea companiilor pentru a avea același grad de competitivitate ca celelalte națiuni.
Dacă nu suntem atenți, distanța dintre țările dezvoltate și cele rămase în urmă va crește și ne vom fi întrebat de ce o țară cu atât de multe talente și startup-uri nu și-a îndeplinit menirea.
Așa că acum intrăm în epoca inteligenței artificiale, în care România trebuie să deschidă discuția serios despre această direcție.
Chiar pe start-up.ro am povestit despre un startup românesc de Industry 4.0 (acel concept de digitalizare, introducere în Cloud a fabricilor și folosirea de inteligență artificială pentru urmărirea și optimizarea producției) numit Kfactory. Am tot povestit de-a lungul timpului despre ce fac ei. Kfactory se duce la o fabrică, vede exact cum arată linia de producție și poate introduce elemente de inteligență artificială care să monitorizeze producția, erorile, să ofere sfaturi despre unde sunt zonele care ar mai putea fi îmbunătățite. Sunt doar niște sisteme avansate de senzori și calculatoare.
Ei au anunțat că lansează un produs numit Inginerul Virtual Verde, care va deveni esențial în anii care urmează. Acest produs folosește senzorii pentru e identifica emisiile de carbon direct din fabrică, iar apoi conducerea și managementul poate lua măsuri pentru a reduce impactul asupra mediului. De ce ai face asta? Pentru că foarte curând fabricile vor fi judecate precum frigiderele, în funcție de consumul lor de energie și impactul pe care-l aduc mediului înconjurător. Kfactory poate să ofere sfaturi pentru reducerea emisiilor, dar cu păstrarea optimizării proceselor operaționale.
E doar un exemplu de cum fabrici din România pot să crească accelerat. Pentru că folosind un asemenea sistem de inteligență artificială se obțin rapoarte pe care altfel nu ai avea cum să le ai decât prin munca de luni de zile a oamenilor. În plus, nu poți să faci un audit de mediu sau de optimizare de procese la fiecare 6 luni. Oamenii sunt imperfecți, sistemele pot fi mai bune.
De asemenea, m-am bucurat să văd începuturile unei discuții despre o Strategie Națională de Inteligență Artificială. Ministerul Digitalizării a anunțat că lansează un memorandum pentru începerea proiectului acesta. Acum sunt în faza în care și-au anunțat intențiile, caută sfaturi și feedback din piață și vor să pună pe masa prim-ministrului o strategie despre cum Inteligența Artificială poate fi controlată, reglementată și cum poate ajuta România.
Nu e tipul acela de problemă care ar trebui să ne facă să zicem „dar sunt probleme mai grave”, pentru că nu putem petici la nesfârșit, trebuie să construim roți noi, iar AI are această capacitate. Miza pentru IMM-urile din România e de 40 de miliarde de euro care ar putea fi aduse în economie cu ajutorul implementării inteligenței artificiale.
Sunt mize mari pe care trebuie să le urmărim, chiar dacă uneori e greu de înțeles. Roboții sunt aici și vor să ne ajute.
