Coinflux

Industria criptomonedelor s-a bucurat de o popularitate fără precedent în 2017. Aceasta a fost alimentată, în mare parte, de creșterea monedei Bitcoin, al cărei preț a ajuns, de la 1.000 de dolari în ianuarie, la peste 19.000 de dolari pe unitate în luna decembrie.

Această evoluție semnificativă a criptomonedelor s-a văzut și la nivelul platformei românești de tranzacționare Coinflux, care a înregistrat, în 2017, de peste 5 ori mai multe tranzacții decât în anul precedent, când cifra de afaceri a fost de 2,2 milioane de lei, din care 1,6 milioane de lei profit.

Coinflux este un startup lansat la Cluj, la finalul anului 2015, care a ajuns la începutul acestui an la peste 13.500 de utilizatori activi.

“Anul 2017 a fost unul foarte bun, am efectuat 53.319 tranzacții în valoare de 333,5 milioane de lei. Numărul de tranzacții a fost de 6 ori mai mare decât în 2016, iar ca și valoare de 5 ori mai mare. În ceea ce privește cifra de afaceri, încă se fac calcule, tot ce pot spune este că, la 9 luni, aceasta a fost de 6 milioane de lei”, spunea în ianuarie Vlad Nistor, CEO Coinflux.

Startup-ul său primea zilnic câte 50 de noi utilizatori, iar Coinflux începuse să lucreze la propriul portofel de monede digitale. Puteți afla mai multe detalii despre românii de la Coinflux din acest material.

Paymo

Paymo este o aplicație de time tracking și project management din Oradea, care a ajuns să fie folosită de peste 4.000 de companii în toată lumea și are zeci de mii de utilizatori activi.

Și deși fondatorii sunt din România, se pare că piața de la noi este irelevantă pentru cei de la Paymo, cele mai mari piețe pentru companie și locurile de unde vin cei mai mulți utilizatori fiind Statele Unite și Europa de Vest. Astfel, printre clienții românilor se află University of Illinois Chicago, Accor Hotels, National Healthcare Group, Universitatea din Gent, Raiffeisen e-force, Mediacom sau George Brown College.

În esență, Paymo este diferit de alte tool-uri de time management precum Slack sau Asana. Fondatorii aplicației se bazează mult pe ideea că productivitatea duce la mai multe venituri și a pornit de la nevoia de a contoriza timpul petrecut în dezvoltarea unui produs, mai ales că sunt industrii unde plata se face cu ora, așa cum e în IT.

Până acum Paymo a ajuns la afaceri de 1,3 milioane de euro pe an și nu au luat nicio investiție, totul venind din fonduri proprii. Abia anul acesta au început să analizeze posibilitatea unei investiții din exterior.

Pentru anul în curs, Paymo vrea să ajungă la o creștere de 50-60% a cifrei de afaceri. Citiți mai multe despre Paymo și despre avantajele și dezavantajele dezvoltării unui startup în Oradea din acest material.

YammyDeal

Echipa YammyDeal, care vrea să combată risipa alimentară, este una dintre cele 9 din Iași care au trecut prin programul de accelerare Innovation Labs din acest an.

YammyDeal este o aplicație mobilă cu ajutorul căreia restaurantele pot publica informații despre mâncarea care nu s-a consumat spre finalul zilei și o pot vinde la preț redus.

În esență, YammyDeal funcționează destul de simplu: firmele se vor înregistra pe aplicația destinată lor, vor fi verificate și apoi își pot începe activitatea. Mâncarea rămasă este postată în aplicație la preț redus, iar utilizatorii ar urma să primească notificări în acest sens. Din punct de vedere al utilizatorului, acesta își poate alege și rezerva un tip de mâncare din oferta publicată iar, după ce i se confirmă rezervarea, următorul lucru pe care îl mai are de făcut e să meargă să ridice pachetul din local și să plătească.

Aplicația tinerilor din Iași a intrat deja în atenția Carrefour, unul dintre cei mai mari retaileri de la noi, însă fondatorii spun că ar mai avea nevoie de câteva luni pentru a-și testa produsul și ipoteza. Fondatorii YammyDeal sunt convinși, totuși, că vor putea lansa publicului larg aplicația la care lucrează până la finalul acestui an.

Citiți și:

Startup-uri românești pe care să le urmărești în 2018 (Partea I)

Startup-uri românești pe care să le urmărești în 2018 (Partea a II-a)

Startup-uri românești pe care să le urmărești în 2018 (Partea a III-a)

Startup-uri românești pe care să le urmărești în 2018 (Partea a IV-a)