Gabriela, a pornit ca fiind interesată de arheologie, dar s-a oprit din acest traseu, știind că în România nu poți ajung departe cu această specializare și negândind global la acel moment. E un pic ironic că asta i-a fost piedică, când acum este cofondatoarea unui startup cu succes și aplicabilitate internaționale, care a trimis soluția în zone din America Latină, unde Gabriela încă nu a ajuns sau nu pusese piciorul până să ajungă startup-ul ei acolo.

A știut dintotdeauna că vrea să fie antreprenor, dar la fel de conștientă a fost și de nevoia de a împrumuta know-how din mediul corporate înainte să se aventureze în ale antreprenoriatului.

Actuala antreprenoare și-a început parcusul profesional pe poziția de consultant, ceea ce i-a deschis universul către o multitudine de spații de lucru, birouri unul și unul. Și atunci a simțit și inechitatea pe care o resimt oamenii care sunt legați de un spațiu fizic, care trebuie să petreacă timp în trafic ca să ajungă într-un loc unde munca lor nu e atât de colaborativă ca a altora, și pe care ar putea s-o facă mai aproape de casă. Acesta a fost primul moment în care a simțit că biroul nu e o destinație.

Acum, prin Pluria, are șansa să repare aceste dureri, lăsate și de pandemie, unde un sistem hibrid e destul de prost înțeles, și vrea să schimbe mentalitatea că munca remote înseamnă doar acasă și birou.

Femeia care rescrie felul în care copiii învață să vorbească

Soluția pe care a construit-o la invitația partenerului ei în Pluria, Andrei Crețu, i-a venit mânușă și au lansat platforma destinată muncii hibrid pe piața din România în 2020, La nici un an după erau prezenți în Columbia, deși niciunul dintre ei nu călcase în vrea țară din America Latină până la lansare.

”Întotdeauna am avut antreprenoriatul în minte ca fiind destinația profesională ideală pentru mine. Parcusul anterior l-am considerat necesar pentru a avea un gram de experiență practică atunci când voi începe această etapă profesională”, ne spune Gabriela.

Ce urmează să citești:

  • Chestionar despre Gabriela Drăghia, de la un drum spre arheologie cu pivotare spre business și cu proiecția neștiută că va contribui la o soluție globală, întocmai c aun artefact care ajunge vedetă pe mapamond.
  • Despre viitorul birou.
  • Despre cum putem recrise munca hibridă într-o formulă câștigătoare.

Gabriela Drăghia face parte din proiectul "Femeile strigă Bingo", o inițiativă lansată de start-up.ro alături de ING Bank România, prin care provocăm cititorii să descopere poveștile femeilor care schimbă România zi de zi, prin acte de curaj sau de normalitate. Proiectul, construit sub forma unui joc interactiv de Bingo, vă provoacă să nu rămâneți doar la 24 de exemple date de către noi, ci de a le extinde zi de zi, prin sugestiile voastre.

2,8 milioane euro pentru startup-ul din industria internațională de film,...

1. Nume și funcție actuală:

Gabriela Draghia, Co-founder & CRO Pluria

2. Copilărie:

M-am născut și am crescut în Buzău, cunoscut printre prietenii mei și ca “the center of the universe”. Am fost usor hiperactivă de mică și mereu într-o dispoziție de explorare - îmi doream să ajung arheolog. Mă pasiona istoria, colecționăm antichități și eram fascinată de ideea de găsi urme ale trecutului. În retrospectivă, cred că rolul unui antreprenor este oarecum similar, pentru că întotdeauna încerci să vezi “vechiul” prin ochi noi, și încerci să dai un sens și un element de noutate muncii tale.

3. Educație:

Aveam înclinație spre istorie, o pregătire necesară pentru un arheolog, însă primeam multe semnale din jur că nu este neaparat o carieră ideală pentru România, pe atunci totul gravita în jurul a ceea ce poți realiza la nivel național. Gradual, am început să mă pregatesc pentru o cariera în business, am studiat Relații Economice internaționale cu predare în engleză la ASE și ulterior am făcut un MBA în Management la Sheffield.

Am știut dintotdeauna că antreprenoriatul este calea pe care vreau să o urmez, însă eram conștientă că trecerea prin mediul corporate ar ajuta mult pentru a învăța anumite abilități pe care apoi să le pot aplica în acest mediu.

4. Ce-ți place să faci când nu muncești?

Să fiu în aer liber cât mai mult și de câte ori am ocazia să ascult podcast-uri bune și să citesc. Ador să călătoresc în locuri noi, să cunosc oameni și culturi noi. În locurile noi pe unde merg, profit de orice ocazie să găsesc un magazín de antichități sau o piață locală de vechituri pentru obiecte care îmi bucură ochii.

5. Când ai știut că vrei să te dedici domeniului în care activezi, ce te-a atras către acesta și ce ai simțit nevoia să schimbi la industria în care activezi?

Întotdeauna mi-am dorit să construiesc ceva dorit de oameni. Cred că antreprenoriatul este cea mai clară metodă prin care poți avea impact asupra vieții oamenilor într-o maniera directă.

6. Ai vreun model feminin din familie/ din apropiați care ți-a deschis prima dată orizonturile către zona aceasta?

Mama mea a fost dintotdeauna ambasadoarea ideii de antreprenoriat și m-a susținut să aleg aceasta cale.

7. Îți amintești de vreun role model feminin de-a lungul vieții tale care să fi avut vreo contribuție la traseul tău profesional?

Am învățat multe lucruri pe parcursul carierei mele de la mulți lideri puternici, indiferent de gen, atât din exemple cât și din contra-exemple.

Unul dintre cele mai puternice modele pe care le-am avut a fost Aspa Palimeri, Country Manager Grecia, Cipru și Malta la Mastercard, acum Member Board of Director la o bancă locală.

Stilul de leadership candid, gândirea strategică și abordarea inovativă a oricărui subiect au fost pentru mine elemente de inspirație pe parcursul anilor în care am lucrat împreună.

8. O realizare de care ești tare mândră și ce impact crezi că a avut aceasta în domeniul în care activezi.

Sunt foarte mândră de impactul pozitiv pe care îl are Pluria, în fiecare zi, asupra calității vieții angajaților care lucrează remote sau hibrid, oferindu-le acestora opțiuni de spații din care pot lucra atunci când au nevoie de focus individual sau colaborare cu colegii.

Pluria nu reprezintă exclusiv un beneficiu individual, ci contribuie la a avea o forță de muncă mai diversă, mai rezistentă și mai productivă.

9. Un impas din traseul tău profesional: cum ai trecut peste acesta și cu ce lecții ai rămas.

Lucrând cu o echipă exclusiv remote, la un moment dat am ajuns într-un punct în care proiectul nu avansa la fel de bine cum ne așteptam și existau înțelegeri diferite asupra a ceea ce trebuia făcut. Deși eram obișnuiți sa lucram asincron și aveam toate tool-urile la îndemână, undeva s-a rupt ceva în comunicare. Ce a funcționat pentru noi a fost să stabilim o cadență de o dată/săptămâna în care să ne vedem cu toții face to face, într-unul din spațiile din rețeaua noastră, și să discutăm statusul proiectului, pașii următori și să clarificăm care sunt prioritățile pentru perioada următoare.

10. Dacă s-ar face o carte de istorie a femeilor care au adus schimbare în România, ce ți-ar plăcea să scrie la descrierea ta.

Femeia care a contribuit la îmbunătățirea calității vieții angajaților care lucrează remote/hibrid.

Acum se creează fundația pentru viitorul muncii

Cariera Gabrielei a început cu rolul de consultant, ceea ce însemna că o mare parte din timp lucra la biroul beneficiarului.

”Asta mi-a dat ocazia să văd o varietate de birouri, atât în România, cât și în afara țării, mai centrale sau mai departe de un nod de transport, cu lumină naturală sau nu, cu design mai special sau mai basic. Atunci am realizat cât de multă inechitate există-n viața oamenilor tocmai pentru că există aceasta obligativitate de a merge spre un punct fix în fiecare zi, desi poate o mare parte din munca angajaților era individuală și nu avea nicio parte colaborativă”, își amintește antreprenoarea.

Dacă se gândește la biroul tradițional, există câteva beneficii majore care îi vin în minte, cum ar fi ocazia prin care echipele colaborează, socializează și formează conexiuni, lucruri care s-au diluat odată cu adoptarea stilului remote. Dar asta nu înseamnă că există doar 2 căi, iar Gabriela optează și militează, prin startup-ul Pluria, tocmai pentru soluția de mijloc.

”Întoarcerea la birou este o soluție artificială, forțată. În schimb, în noua era, echipele pot interacționa acolo unde le este la îndemână. De exemplu, prin Pluria angajații pot avea acces la o rețea de 500 de spații de lucru și pot decide în funcție de proiect și de preferințele lor individuale unde le este cel mai comod să lucreze împreună în ziua respectivă. Poate într-o zi se întâlnesc central, iar în alta zi în zona de sud a orașului. In felul ăsta, echipele interactioneaza în mod organic, fără să existe un efect de forțare din partea angajatorului și cred că rezultatele sunt mult mai bune așa”.

În această nouă rescriere a felului în care muncim, Gabriela redefinește cuvântul birou ca: orice loc în care echipele se întâlnesc să schimbe idei și să colaboreze.

De exemplu, antreprenoarea lucrează de oriunde are o conexiune la internet, dar se simte cu adevărat creativă într-un spatiu de coworking amenajat frumos, în care poate să audă în background și zumzetul altor oameni din jur.

Îngrijorarea principală când vorbim despre munca remote este aceea că echipele nu vor mai reuși să creeze coneziuni și conexiuni. Dar misiunea Gabrielei este să aducă pe masa discuțiilor ideea că o interacțiune organică în echipe nu trebuie să fie ceva forțat, e împotriva principiului însuși.

”Un manager trebuie să ofere angajaților opțiuni și ocazii pentru a se vedea și a colabora împreună, cu o anumită cadență, în orice spațiu le este comod. Nu trebuie să fie neapărat un birou, poate să fie un spațiu de tip HoReCa, asa cum avem și noi câteva în rețea (cum ar fi EverAfter, Suento, Erbario, Ibis Politehnica), în care poți merge cu echipa să lucrezi, iar la prânz ai inclus și prânzul sau brunch-ul, deci se adaugă și o componentă de socializare în acest mix de lucru colaborativ.”

Munca flexibilă e un capitol destul de nou, astfel că Gabriela, prin rolul ei la Pluria, pune bazele unei discuții despre care vom tot vorbi. În startup se ocupă de partea de Growth, rol bazat pe experiența ei de business development în Europa de Est.

Dar, ca în orice companie tech în primii ani de business, rolurile sunt fluide și nu există o singură linie a responsabiltăților, cum e într-o corporație. Dar Gabriela spune că adoră etapa asta, în care se pune fundația unui model solid pentru viitor, cu definire de playbook-uri, procese și sudarea unei echipe.

Și așa va putea contribui la o abordare diferită în stilul de management în care rezultatele să conteze, nu ora la care ai intrat sau ai ieșit de la birou sau locul de unde ți-ai făcut treaba.

”Multe dintre companii, din inerție, forțează întoarcerea la birou pentru că este o solutie mai la îndemână decât adoptarea unui nou stil de management, complet diferit de cel de până acum. Însă companiile care au înțeles această schimbare de paradigma sunt cele care au de câștigat pe termen mediu, pentru că vor putea sa atragă și să rețină talente mult mai usor și să creeze coeziune în echipă. De exemplu, lucrăm cu un BPO din România, care a decis să renunțe la biroul propriu, iar oamenii lucrează din rețeaua Pluria de unde au nevoie în fiecare zi. Când au nevoie de lucru individual, își rezervă un loc în open space, iar pentru lucrul în echipă sau chestiuni confidențiale, își rezervă o sală de întâlnire pentru cât timp au nevoie. Biroul lor a devenit un fel de SaaS, pe care-l pot accesa oriunde au nevoie.”

În mediul antreprenorial din România, femeile sunt acționare în 47% dintre firmele active cu cifra de afaceri de peste 10.000 de lei, potrivit unui studiu realizat de ING Bank România, Impact Hub și Bravva Angels. Una din patru companii este deținută 100% de către femei. Așadar, peste 260.000 de firme locale au în structura lor o femeie antreprenor, iar 145.000 sunt conduse în întregime de femei. Alături de start-up.ro, vă invităm să cunoașteți o mică parte din poveștile lor de succes.

ING sprijină femeile care schimbă România zi de zi și, în acest an, va lansa un program de mentorat creat special pentru femeia antreprenor.