Am pornit la drum cu proiectul "Marea Unire a Micului Românesc" alături de Penny Market pentru a găsi micul acela care ne întoarce spre copilărie sau spre vremuri petrecute alături de cei dragi. Da, românii sunt consumatori uriași de mici, dar magia acestuia se pierde. E la luptă cu preparate mai complexe, cu burgerii, cu quesadilla, cu shaorma. Micul nu are un food truck care să-l servească. El are parcări și terase tradiționale. Am fost în căutarea lor.

De ce? Am pornit de la amintiri. De la veri petrecute pe marginea drumului, în care micul era o fericire caldă a prânzului. De la grătare făcute cu prietenii în liceu. Am pornit din trecut ca să căutăm prezentul. L-am găsit. Uneori mai bun, uneori în decădere, uneori mai activ ca niciodată. Micul nu moare, micul se transformă.

Citește aici materialul nostru de la Dedulești, acolo unde e parcarea plină de călători înfometați pe drumul spre Transilvania.

Am fost în Călărași și Ialomița și am dat de Drajna și de Malu. Una era în cădere liberă, alta era încă activă, deși autostrada i-a luat din clienți. Am fost pe Dealul Negru, la Dedulești, unde abia găsești loc de parcare, iar Waze te anunță din timp că se aglomerează traficul acolo, sau la Oser, în Piața de vechituri a Clujului, pe când tinerii erau la Electric Castle. Sau la Obor, piața din București care se reinventează în mentalul colectiv.

Citește aici materialul de la Piața Oser din Cluj, acolo unde se găsesc micii de Someșeni.

Micii vor rezista în continuare

Ce am descoperit? Că micul e aici ca să reziste și va fi în continuare la fel de prezent în viețile noastre. Că apar noi și noi locuri, cum ar fi Ciotoianu din Popești Leordeni, care chiar dacă e vechi, a fost recent descoperit și de cei din Capitală. Și că într-o lume bio, micul cu bicarbonat și arome zemoase nu va pleca mai departe.

Reportajul din Piața Obor din București poate fi citit aici.

Micul spune multe despre noi, ca oameni. E o mâncare fără pretenții. E o bucată de carne cu o serie de condimente, care trebuie pusă pe grătar și arsă atât cât trebuie la exterior, dar ținută zemoasă la interior. E o artă să faci un mic la grătar bun. Pasiunea noastră pentru această mâncare de inspirație turcească, scurtată la noi, că nu aveam destulă carne, și cu mai puține condimente, vorbește despre plăcerile mici. Poate nu ne trebuie mâncare gourmet ca să fim fericiți. Trebuie să avem doar niște prieteni alături.

Numai prieteni vin și la Ciotoianu: Atracția gastronomică din Popești Leordeni. Citește reportajul aici.

În povestea aceasta, "Marea Unire a Micului Românesc", am încins grătarul alături de voi. Ați adăugat peste 95 de locuri pe harta noastră interactivă, pe care o puteți găsi în continuare pe site. Va rămâne acolo, ca atunci când sunteți prin țară, să vedeți unde se mănâncă bine. Au fost și multe poze și pin-uri pe hartă pe care am fost nevoiți să le refuzăm. De ce? Pentru că oamenii au decis să pună pozele din locul unde le este cel mai drag grătarul - de la ei din curte. Sau de pe un câmp, malul unui râu, la umbra unui copac. Din păcate, oricât am apreciat, nu le-am lăsat pe hartă.

La Malu lupta pare să fi fost pierdută. Citește reportajul aici.

We shall never surrender

Și dacă tot am ajuns aici, avem și un îndemn. Micul vorbește despre noi, dar și ceea ce facem când ne ducem la un grătar. Din acest motiv, ne-ar plăcea ca după un grătar îndestulător să strângem după noi, să fim atenți unde încingem cărbunii, să fim respectuoși cu natura. Pentru că acest preparat făcut din carnea pe care înaintașii noștri o aveau la dispoziție, o serie de zgârciuri și lucruri care trebuiau tocate ca să fie bune, a fost un fel de comuniune cu natura. Așadar, nu merge să lași mizerie în spatele tău dacă te-ai bucurat de un grătar.

La Drajna autostrada spre mare e principalul rival. Cum se luptă tradiția cu modernitatea, citește în reportajul nostru de aici.

Aceasta a fost aventura noastră. Ne-a dus la Cluj, la Vâlcea, spre mare, în București. Micul ne poartă peste tot în România. Am decis noi, ca pe un site pe care scriam despre afaceri și startup-uri, să vorbim despre mici. Am făcut-o pentru că ne pasionează, pentru că am crezut că oricine poate să-și suflece mânecile și să se bucure de acest preparat. Am avut dreptate. Micul e despre momentele bune și rele ale acestui popor. Despre clipele de libertate și cele de dictatură. Despre trecut și viitor. Vorba discursului lui Winston Churchill din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, "We shall fight in the fields and in the streets, we shall fight in the hills; we shall never surrender".

Vă mulțumim că ne-ați însoțit în aventura "Marea Unire a Micului Românesc" by Penny Market.