Oana Coșman
Nici acum nu știu foarte bine ce vreau să vă scriu și am tot oscilat între diverse teme pe care voiam sa le abordez în funcție de ce s-a mai întâmplat pe la noi sau prin lume.
Am decis totuși să vă spun despre acest haos organizat (știu, sună ciudat) în care am trăit în ianuarie, plin deja de întâlniri, planuri de pus la punct , discuții despre ceea ce ne-am propus, despre ce va urma, cel puțin din perspectiva noastră, a echipei start-up.ro și Green Start-Up.
Vă precizam data trecută despre faptul că ne-am planificat să facem în acest an un documentar despre ecosistemul de startup-uri de la noi. Și cum nu e un proiect editorial clasic, precum cele pe care le-am făcut în acești ani și pe care le vom continua și în 2023 alături de oameni care au crezut și cred în noi, nici nu munca zilnică normală de scris pe care o facem, munca la un documentar necesită niște abilități extra. Niște timp extra. Să ieși puțin din șablonul cu care te-ai învățat (eu recunosc cu tristețe că pe alocuri chiar am intrat într-un șablon, nu pentru că nu-mi place sau nu-mi pasă, ci pentru că pe alocuri am devenit mai cinică, am obosit).
Sunt extrem de entuziasmată de acest proiect. Și, în egală măsură (câteodată balanța înclină mai mult spre asta) speriată. Îmi doresc atât de mult să iasă, văd în mintea mea cum ar trebui să curgă iar întoarcerea la realitate mă sperie cumplit. Și încep îndoielile. Nu față de oamenii foarte foarte faini alături de care lucrez de 6 ani, ci față de mine. Oare o să pot să-mi duc partea? Să gândesc the bigger picture fără să fiu influențată de alte lucruri din jur sau alte gânduri?
Până la urmă cred că ne normal să ai îndoieli și să-ți fie teamă. Bănuiesc că îți arată că-ți pasă. Sau, cel puțin așa am fost încurajată. Eu în continuare simt că mi-e teamă doar pentru că nu știu ce m-a făcut să cred că sunt omul potrivit pentru a trece această idee de la ceea ce era pe o foaie (sau într-un document din Drive pe care l-am făcut extrem de lung odată ce am început să aștern viziunea asupra proiectului), fix o idee, la un proiect real.
Așadar, îndoiți-vă dacă ce faceți în business chiar e bine, dacă ați luat deciziile potrivite, temeți-vă când vine vorba despre noi proiecte, despre rezultatul pe care-l vor avea. E normal și e un mod bun de a vedea că încă vă pasă despre ceea ce faceți, că încă vă place drumul pe care ați pornit, chiar dacă poate mergeți pe el de foarte mulți ani.
Cred că să nu-ți mai pese este mai rău decât să greșești. Think about it.
